„Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat. A iubit înainte de tine și poate iubi din nou. Dar dacă te iubește acum, ce altceva mai contează?
Nu este perfectă, nici tu nu ești și nu veți fi niciodată perfecți. Dar dacă reușește să te facă să râzi măcar o dată, te face să reflectezi de două ori, dacă admite că este umană și că face greșeli, nu o lăsa să plece și oferă-i tot ce ai mai bun.
Nu îți va recita poezii, nu se va gândi la tine tot timpul, dar îți va oferi o parte din ea pe care știe că ai putea să o rupi, inima ei. Nu o răni, nu o schimba și nu aștepta de la ea mai mult decât poate să-ți ofere. Nu analiza.
Zâmbește când te face fericit, strigă când te enervează și simte-i lipsa când nu este acolo. Iubește cu toată ființa ta când primești iubirea ei.
Pentru că nu există femei perfecte, dar va exista întotdeauna o femeie perfectă pentru tine.” Bob Marley (ascultați-l)
Și tot el: „Spui că iubeşti ploaia, dar foloseşti umbrela când mergi prin ea. Spui că iubeşti soarele, dar cauţi umbra când străluceşte. Spui că iubeşti vântul, dar închizi fereastra când bate. De aceea, sunt speriat când spui că mă iubeşti.”
„Nu te voi regreta niciodată sau nu voi spune că mi-aș fi dorit să nu te fi întâlnit niciodată, pentru că odată ca niciodată, ai fost exact ceea ce aveam nevoie.”
“Cel mai mare laș e bărbatul care trezește iubirea unei femei fără intenția de a o iubi.”
Citiţi şi
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
