Imaginile de ieri, 9 aprilie, din aeroportul din Cluj, cu o mare de români (1500 – 1800, nu mii!) pregătiți să plece la muncă în Germania a stârnit valuri de comentarii. Neprietenoase, majoritatea, arătând o precară înțelegere a situației.
Florin Negruțiu, jurnalist Digi 24, a sintetizat situația astfel:
“Văd multă lume deranjată de acești oameni care s-au înghesuit azi pe aeroportul din Cluj, pe motiv că răspândesc molima. Câteva precizări:
1. Pleacă legal la muncă. La muncă, nu la întins mâna.
2. Pleacă în Germania. Oricât de sinistru sună, dacă ar fi un loc în care să alegi să te îmbolnăvești de covid-19 în Europa, acesta este Germania: cel mai bine finanțat sistem medical, cele mai multe paturi de terapie intensivă, cele mai multe ventilatoare mecanice, peste 25.000. Consecința? Deși au îmbolnăviri multe, au foarte puține decese comparativ cu numărul de infectări. Având contract legal, românii aceștia vor ajunge într-un spital german în caz că se vor îmbolnăvi.
3. Vor fi testați la destinație. În România nici măcar medicii, asistentele, polițiștii și șoferii de la SMURD nu se testează automat, deși sunt primii expuși infectării. Acești lucrători cu cârca n-ar fi fost testați niciodată în România, poate în cel mai bun caz după… și ar fi devenit statistică.
4. Faptul că sunt înghesuiți ca vitele în parcarea aeroportului ține de organizarea noastră românească. Managementul aeroportului, firmele de transport, companiile de recrutare, autoritățile locale – toți își vor pasa responsabilitatea de la unii la alții. Istoric, românii s-au dovedit experți în importul formelor fără fond, prin urmare și „distanțarea socială” este sublimă, dar uneori ne lipsește cu desăvârșire.”
Cele de mai sus erau un intro la corespondența din Germania a colaboratoarei publicației online Republica.ro, Dorina Achelăriței, “Fără ei n-am fi reușit“, din care am extras un mic fragment.
“În sfârșit, un strigăt de ajutor în direcție opusă: dinspre Vest spre Est! Germania are nevoie de brațele muncitorilor est-europeni la recoltarea de sparanghel. Fermierii germani așteptau cu nerăbdare decizia executivului în privința sezonierilor din interiorul comunității europene (în principal români, dar și polonezi și bulgari), în lipsa cărora recolta ar fi fost compromisă în totalitate, cifra fiind una însemnată – absența a 300.000 de persoane nu este ușor de compensat.
Din pricina crizei COVID-19, Germania interzisese inițial sosirea muncitorilor sezonieri, fermierii fiind nevoiți să apeleze întâi la ajutoare din propria regiune, în special pe baza unui portal de oferte de muncă al Ministerului Agriculturii. Mulți studenți și voluntari s-au oferit să participe, însă cele 16.000 de persoane nu au fost suficiente pentru a constitui o soluție satisfăcătoare.
Continuarea, aici.
Citiţi şi
Timișoara și Sibiul, două destinații de city break
Ce să scriu în CV la competențe și abilități sociale
Vrei să te angajezi? Citește despre importanța unui CV bine făcut
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
