Cât sunt de grozave pungile de plastic! Ieftine, uşor de găsit şi de folosit, iar când nu mai ai nevoie de ele (în medie, după 15 minute), nu ocupă mult loc la gunoi. Am dreptate? Se gândeşte cineva însă ce se întâmplă înainte să intre în posesia noastră şi după ce le aruncăm, mai ales când nu o facem într-un loc special destinat reciclării materialelor plastice?
Iată câteva aspecte care te vor face să te gândeşti de două ori înainte de a utiliza o pungă de plastic, dar, mai ales, de a o arunca la întâmplare:
– plasticul poluează apele şi oceanele; fiind uşoare, plutesc şi ajung chiar în zone încă necălcate de om;
– polipropilena din care sunt făcute majoritatea pungilor de plastic este un derivat din petrol şi nu este biodegradabilă;
– producţia de pungi de plastic este foarte costisitoare – pentru nouă pungi de plastic se consumă energia necesară unei maşini să parcurgă 1 kilometru;
– între 46 000 şi 1 000 000 de fragmente de plastic se estimează că plutesc pe fiecare milă pătrată din oceanele lumii.;
– resturile de plastic ajunse în natură dăunează regnului vegetal şi animal. Păsările, animalele marine sau terestre le confundă cu hrana, ceea ce le poate provoca chiar moartea prin otrăvire. Asta dacă nu se sufocă mai întâi. Dacă scapă cu viaţă şi ajung să fie consumate de om (cum sunt, de exemplu, fructele de mare), substanţele chimice toxice conţinute/absorbite de/din resturile de plastic precum pungile, ajung în tractul digestiv, putându provoca probleme de sănătate.
– dacă totuşi unele pungi de plastic ajung să fie reciclate, acest proces este unul dificil. În prezent, numai un procent de 5% din pungile de plastic ajung să fie reciclate.
De aceea, până în prezent, mai mult de 40 de guverne statale şi locale din lume au adoptat legi care interzic folosirea pungilor de plastic, iar pe 3 iulie este marcată Ziua internațională fără pungi de plastic. Pentru ţările în care aceste legi nu se pot aproba, există posibilitatea introducerii unei taxe pe care consumatorii să o plătească pentru fiecare pungă de plastic. Un exemplu de succes este Irlanda care a introdus din 2002 această taxă, consumul de pungi de plastic scăzând cu 90% până în prezent.
La rândul său, Franţa a aprobat deja o lege prin care consumabilele de plastic trebuie să fie fabricate din materiale provenite din surse bio. Această lege va intra în vigoare în 2020 şi face parte din ambiţiosul plan „Energy Transition for Green Growth” menit să-i permită Franţei să aibă o contribuţie semnificativă la lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu este însă o iniţiativă lipsită de controversă, unele voci acuzând că prin adoptarea acesteia sunt violate regulile Uniunii Europene privind libera circulaţie a bunurilor. În plus, nu există dovezi că materia primă provenită din surse bio nu afectează mediul, iar oamenii pot înţelege greşit conceptul de degradabilitate, în sensul că ar putea arunca ambalajele direct în natură, în ideea că sunt bio-degradabile, ceea ce ar agrava întreaga situaţie.
O altă modalitate de a lupta împotriva poluării cu plastic este şi New Plastics Economy Innovation Prize de 2 milioane de dolari pe care îl pun la bătaie, într-un concurs menit să descopere o metodă mai eficientă de reciclare a plasticului, Fundaţia The Ellen MacArthur, Prince of Wales International Sustainability Unit şi filantroapa Wendy Schmidt.
Pe de altă parte, deja există alternativă – ambalaje nepoluante, reutilizabile și ușor de spălat/întreținut care au la bază ceara de albine sau anumite rășini, dar care în prezent reprezintă un lux din cauza costului ridicat. Cu alte cuvinte, trebuie să fii bogat pentru ca sustenabilitatea să devină o realitate. Totuși aceasta este direcția în care trebuie să ne îndreptăm, dacă vrem să ne salvăm planeta.
Citiţi şi
O fi coșul de gunoi un obiect banal, dar ia stai o zi, două fără el!
Tendințe în materie de nutriție pentru 2023
Gustă noua Milka, mai tandră ca oricând
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
