Despre două dintre iubitele lui Picasso, Marie-Thérèse Walter, femeia care nu a putut trăi fără el, și Françoise Gilot, cea care și-a descris iubirea toxică în “Viaţa cu Picasso”, deja am scris pe larg, și ne-am cam îngrozit. Iat-o acum și pe cea de-a treia, Dora Maar, a cărei poveste este la fel de tristă…
***
Dora Maar l-a întâlnit pe Picasso la cafeneaua St.-Germain-des-Pres din Paris, în 1936. El era un pictor faimos, în vârstă de 54 de ani, iar ea, pe atunci în vârstă de 28 de ani, o fotografă cunoscută, obișnuită a cercurilor intelectuale franceze, atrasă în special de grupurile suprarealiștilor. Cu părul brunet și retezat deasupra ochilor inteligenți, Dora era o prezență remarcabilă în elita boemă a unui Paris fascinat de arte.
Copilărise în Argentina, unde învățase, probabil, curajul de a cocheta cu viața, își schimbase numele din Theodora Markovic în mult mai romanticul Dora Maar și se înscrisese în Uniunea Intelectualilor împotriva Fascismului. Frecventa grupurile suprarealiste, alături de Andre Breton și Georges Bataille, doi dintre intelectualii vremii dispuși să-i flateze inteligența și să o încurajeze să-și testeze ea însăși talentul și în pictură. De altfel, în ziua în care l-a cunoscut pe Picasso, Dora era însoțită la cafenea de poetul Paul Eluard, altul din seria interlocutorilor ei cu importanță.
Dora avea multe calități care i-ar fi putut aduce gloria, dar soarta a făcut ca ea să rămână faimoasă mai ales pentru meritul de a-i fi atras atenția lui Picasso. A fost cea mai educată dintre cele șase femei care i-au influențat viața și opera non-conformistului pictor, cea mai militantă, cea mai plină de grație și, probabil, cea mai puțin convențională. I-a fost muză, i-a fost prietenă și l-a influențat de-a lungul anilor pe care i-au petrecut împreună, într-atât încât să-l convingă, spun unii, chiar și să se înscrie în Partidul Comunist Francez, în octombrie 1944.
Dora Maar, © Nusch Éluard, 1935
Această iubire își căuta drumul într-o perioadă destul de tulbure pentru Picasso. Războiul civil izbucnise în Spania în vara lui 1936, iar Picasso lucra la faimoasa sa “Guernica”. Dora Maar l-a ajutat să-și amenajeze studioul din Rue des Grands-Augustins și își folosea talentul fotografic pentru un documentar despre realizarea acestui tablou.
Au fost zece ani de iubire tumultoasă și nebună, ani plini de furtuni violente, gelozii și reproșuri, incidente care au șubrezit încet, dar sigur, sentimentele celor doi. Probabil că principalul vinovat este Picasso, care a rămas întotdeauna disponibil pentru noi flirturi și nici nu a renunțat în tot acest timp la una dintre amantele sale consacrate, Marie-Thérèse Walter, cu care, de altfel, avea și un copil.
Dora a tot sperat să-și câștige locul alături de Picasso. Sau poate că a crezut că va putea înțelege capriciile bărbatului pe care îl iubea, însă povestea ei a mers într-un permanent declin, traseu care avea să o macine și să îi distrugă demnitatea. Picasso nu a fost dispus să înțeleagă calvarul femeii pe care o iubea, iar schimbările din gândurile lui pot fi citite chiar în tablourile sale.
Dacă la începutul acestei mari iubiri, Picasso o picta pe Dora cu vădită pasiune, conturând chipul unei femei cu o privire calmă și profundă, Dora Maar din lucrările lui târzii este o femeie epuizată, suferindă și schimonosită de durere. De altfel, istoria avea s-o rețină pe Dora mai ales în această din urmă ipostază, mai ales că Picasso s-a descotorosit în cele din urmă de ea, explicându-le apropiaților că era o depresivă, o femeie pe care el n-a văzut-o vreodată altfel decât plângând. Pictorul a întâlnit-o, în 1943, pe Françoise Gilot, cu care a decis să-și continuie drumul. Părăsită, Dora a ajuns într-o stare deplorabilă și a fost internată într-un sanatoriu.
Dora Maar photographiée par Michel Sima, c.1947
Se pare că a continuat să-l iubească pe Picasso și după despărțire. “După Picasso, doar Dumnezeu”, avea să-i spună unuia dintre prieteni. Dora Maar nu s-a căsătorit niciodată și nici nu a avut copii. A abandonat fotografia pentru pictură prin anii ‘50. A expus pentru ultima oară în 1990, la Paris, iar acesta a fost ultimul prilej să fie văzută în cercurile culturale pariziene.
A murit la 89 de ani, în 1997, în apartamentul ei din Left Bank (La Rive Gauche, arondismentele din sudul Parisului). Potrivit siturilor care urmăresc licitațiile de artă, în anul 2006, un investitor rus rămas neindentificat a cumpărat, plătind fabuloasa sumă de 95,6 milioane de dolari, lucrarea Dora Maar cu pisica, semnată de Picasso în 1941.”
Citiți despre alte două iubiri de legendă – Jeanne Hébuterne și Amedeo Modigliani, Gala și Salvador Dali,
În lucru, Marthe de Meligny și Pierre Bonnard, Victorine Meurent și Edouard Manet.
Citiţi şi
