“Pe data de 21 septembrie, peste 18 de milioane de voluntari pentru mediu din 157 de ţări şi 50 de state ale SUA sunt aşteptaţi să participle la National Cleanup Day and World Cleanup Day. Acţiunea are ca scop strângerea de deşeuri din comunităţile implicate, pentru crearea unui viitor mai sănătos şi mai sustenabil. Participanţii vor aduna gunoaiele de pe plaje şi din parcuri, spaţii verzi, păduri sau ape curgătoare şi vor încerca, prin puterea exemplului, să îi convingă şi pe alţi oameni să fie mai atenţi la depozitarea, selectarea şi reciclarea deşeurilor.”
Foaaarte frumos sună angajamentul luat public de voluntarii din lumea întreagă. Dar știe cineva să-mi spună de ce totuși după atâția ani în care li s-a tot arătat nesimțiților cum se face, planeta este tot mai murdară și sufocată de gunoaie?
Cum exemplul voluntarilor este privit mai degrabă ca o manifestare a unui elen exotic absolut neconvingător, poate că soluția voluntariatului în acest domeniu nu e cea potrivită pentru a stopa nesimțirea.
E foarte adevărat că unui muc de țigară, cel mai întâlnit deșeu de plastic din lume, îi poate lua între 18 luni și 10 ani ca să dispară și că între timp otrăvește mediul, dar să vezi copii strângând chiștoace e oribil. Așa se face educație?
Nimeni nu trebuie să strângă după altcineva, decât dacă “altcineva”-ul nu poate și e al tău. Altfel, înveți de mic că trebuie să-i porți de grijă gunoiului pe care îl generezi. Cum îl sortezi, unde îl duci. Iar voluntariat, care înseamnă timpul tău, cel mai scump din tot ce poate avea un om pe lumea asta, faci pentru oameni, animale sau plante, orice, dar nu strângând gunoaiele altora în speranța că ei vor deveni mimetici.
Lipsa de educație se combate cu educație, iar nesimțirea, cu amenzi usturătoare sau cu muncă în folosul comunității. Adică vinovații să iasă alături de echipele de la salubritate și să strângă cu mânuța lor gunoaiele altor nesimțiți încă neprinși. De cine? De Poliția Gunoiului, pentru că degeaba avem legi care sancționează cu amenzi consistente aruncarea gunoiului în locuri nepermise. Să se înființeze și la noi, pentru câteva zeci bune de ani, această poliție a gunoiului, care a contribuit la civilizarea vestului. Dacă nu mă credeți, citiți două povești din alte lumi:
Nu mișca! Poliția gunoiului! (Belgia)
Cât mai avem până departe (Olanda)
Pentru că, la noi, știm cum e: acum 10 ani, în București, se aruncau găleți cu gunoaie de la geamuri …
Pe 21 septembrie, în loc să ieșim la strâns gunoaiele altora, zic să facem cum scria Nicolae Steinhardt: “Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus.” Și apoi sună la Poliție, aș adăuga eu.
Încheiem cu o fotografie care-ți rupe inima. Poate în loc de femei doar în sutiene, de zici că așa ar fi frumos să mergem pe stradă, pe marile panouri publicitare să apară poza cu pasărea-mamă care încearcă să-i ia puiului din cioc mucul aruncat la întâmplare. Așa poate înțelege oricine de ce nu e bine să arunci chiștocul altundeva decât într-un loc amenajat sau… într-o scrumieră de buzunar.
Foto: Karen Catbird Mason
Citiţi şi
O fi coșul de gunoi un obiect banal, dar ia stai o zi, două fără el!
Ieșirea din turmă – încă o pledoarie pentru o viață off-line.
„Sănătate albastră” – suntem mai fericiți lângă lacuri, râuri, mări
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
