Au trecut 40 de ani de când Nadia, 14 ani, uimea o lume întreagă cu siguranța de sine și talentul ieșit din comun răsplătite cu primul 10 din istoria Jocurilor Olimpice. Căruia i-au mai urmat încă șase, tot atunci, la Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal. Ceea ce i-a adus trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă, compus) şi bronz (sol).
Priviți-o pe fetița serioasă de atunci, care zâmbește măsurat, ca un om mare ce-a înțeles să nu se bucure înainte de final. Și ce final! Să ne trăiești, Nadia Comăneci! De-ai ști tu câte emoții le trezești încă celor care te-au urmărit atunci, nopțile, cu răsuflarea tăiată și bucurie atât de rară! Dar tu știi deja și câte fetițe s-au tuns ca tine și s-au visat Nadia. Unele dintre ele au și ajuns să-ți calce pe urme și să nu li se pară mari. Mulțumim!
În cartea sa „Nadia”, Ioan Chirilă a găsit cele mai potrivite cuvinte care să exprime ce a însemnat Nadia Comăneci pentru gimnastica mondială:
„Nadia a fost un moment unic în istoria gimnasticii. Cu ea se încheie epoca de vis a gimnasticii. Tot ce urmează sunt mici capodopere tehnice cărora le lipseşte însă farmecul inegalabil al fetei din Oneşti”.
Citiţi şi
Femeile care au dominat jocurile olimpice
Despre secretele vitalității cu Joyce CARPATI (86)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
