Cum am învăţat să iubesc taximetriştii care odată mi se păreau neciopliţi pentru că vorbeau tot drumul şi mult prea tare cu colegul de pe fir? Ei bine, i-am întâlnit pe cei neciopliţi cu adevărat, pe cei care sunt iritaţi de cum te sui în maşină.
Deunăzi, am avut norocul de a găsi un taxi şi m-am bucurat că voi ajunge repede acasă. Atât mi-a trebuit, să-mi permit să-i dau indicaţii şoferului – l-am rugat s-o ia la dreapta pe o scurtătură – şi nici nu m-a lăsat să termin, că s-a răstit la mine că el merge aşa încet pentru că e umed pe jos. Ce avea una cu alta chiar nu înţeleg. Probabil l-au ajuns frustrările, dar, între noi fie vorba, chiar nu mă interesează şi nu-mi pasă de frustrările sale. Le am pe ale mele şi îmi e de ajuns!
M-a făcut să mă simt prost că-l rugasem să o ia pe acolo. Păi, chiar aşa, dom’ne, să-mi cer eu scuze pentru că te-am rugat ceva? Subliniez, rugat. Pare-mi-se că nu ţi se potriveşte jobul, mă gândesc că n-a fost alegerea ta şi nici că-l faci din pasiune. Ştiu, aşa e viaţa! Nu facem mereu ceea ce ne place şi e ok, dar hai să încercăm să facem cum trebuie şi să nu uităm de bunul-simţ.
Recunosc, următoarea dată când am chemat un taxi (de la altă firmă, desigur), am avut ceva emoţii, dacă dau iar de un om nesuferit? Cel mai mult îmi displac aceştia, fără bun-simt şi care îţi vorbesc aiurea, chiar dacă eşti un necunoscut. De ce ai vrea să-mi strici buna-dispoziţie când a ta e deja stricată? Uită-te puţin în oglinda retrovizoare la cum arăţi. Chiar crezi că vreau să fiu ca tine, cu nori negri pe frunte? Nu ai auzit de aşa numita distanţă dintre necunoscuţi? Hei, ar fi bine să o păstrezi! Doar am apelat la un serviciu, nu mă interesează nimic în legătură cu viaţa ta, oricare ar fi ea.
Aşa că astăzi m-am simţit binecuvântată atunci când m-am suit în taxi. Un băiat la 30 de ani vorbea puternic, tare, vrute şi nevrute cu colegul, însă foarte frumos cu mine. E interesantă o astfel de călătorie pentru că poţi observa persoana bine. Reacţii, cuvinte neterminate, expresii folosite… îmi place la nebunie să te văd în mediul tău, manifestându-te, ignorându-mă total, fiind cine eşti! I-am lăsat cu drag bacşiş, nu ca domnului de dinainte, care a primit doar pentru că nu aveam mărunt şi m-a anunţat din timp că n-are bani :), aha, right!
Da, îmi pasă, îmi pasă când nu ştii să-ţi vinzi marfa, nene! Dacă erai politicos, îmi făceam o altă părere despre firma de taxi, era cu totul altceva. O mai şi recomandam tuturor. Dar aşa e viaţa! Sunt cei care se descurcă apelând la bun-simţ şi au viziune şi cei care speră să mai treacă şi ziua de azi. TU cum alegi să fii?
Guest post by Ramona Mariș
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
