„Pandemia putea fi prevenită și știam din 26 ianuarie, când a fost lansat anunțul, că ar trebui să încerci să oprești din fașă epidemia, dacă poți, și să acționezi foarte rapid. Desigur, oamenii au ignorat acest lucru”, explică Nassim Nicholas Taleb, într-un interviu pentru Bloomberg.
Taleb spune:
– pandemia de coronavirus nu a fost o lebădă neagră, ci mai degrabă una albă. Sunt supărat pe oamenii care spun că este o lebădă neagră. Am avut alte lebede negre – 11 septembrie a fost în mod cert un astfel de exemplu. Acum este o lebădă albă. Iar companiile, corporațiile nu au nicio scuză să spună că nu au fost pregătite pentru acest lucru și cu siguranța nu este nici pentru guverne o scuză să nu se fi pregătit pentru așa ceva.
– nu se poate separa combaterea coronavirusului de problemele economice pentru că nu avem două universuri paralele, iar problema cu care se confruntă lumea astăzi este legată de o „prea mare conectivitate”. Amânarea luării unor măsuri pentru a opri pandemia presupune cheltuieli foarte mari. Dacă am fi transferat riscurile pentru companiile aeriene încă din ianuarie, înainte să ajungă la apogeu, nu am fi astăzi aici. Și în loc să cheltuim câțiva bani în ianuarie, cheltuim miliarde acum, cu cât măsurile sunt amânate cu atât sumele cheltuite vor fi mai mari.
Într-un articol de pe Europaliberă.org, am găsit că Michele Wucker, o analistă americană specializată în probleme legate de economia mondială și de anticipare a crizelor a folosit o altă metaforă pentru a descrie efectele pandemiei – rinocerul gri, folosită după criza financiară din Grecia, din 2012, potrivită și acum. Adică o amenințare care putea să aibă loc cu o probabilitate destul de mare și cu un foarte mare impact, dar care a fost neglijată.
„Din momentul în care îți poți imagina ceva, prin definiție, nu mai este o lebădă neagră. Dacă nu poți să îți imaginezi că ceva care a avut loc înainte nu mai poate avea loc din nou, te poți afla în situația proverbială a struțului cu capul în nisip. Coronavirusul demonstrează cât este de periculos să te bazezi pe metafora lebedei negre, care, din păcate este folosită adesea mai degrabă ca pretext decât pentru utilizarea prevăzută inițial: ca o cerință pentru a construi sisteme mai rezistente”, explică Michele Wucker, într-o postare intitulată „Nu mai numiți coronavirusul o lebădă neagră”.
Tot ea punctează că, ținând cont de tot ceea ce se cunoaște despre pandemii și probabilitatea crescută ca acestea să aibă loc, astfel de evenimente sunt probabil sau foarte probabile. Am creat termenul „rinocer gri” pentru exact astfel de evenimente: evidente, vizibile, care vin direct către tine, cu un potențial de impact mare și consecințe foarte probabile”.
La rândul său, Nouriel Roubini, cel care a prezis criza economică din 2008, vedea, la începutul anului, mai multe „lebede albe” care ar putea afecta economia globală în acest an. Spre deosebire de Taleb, pentru Roubini, crizele financiare nu sunt lebede negre, care apar pe neașteptate, precum o tornadă, ci sunt mai degrabă asemănătoare uraganelor: sunt rezultatul predictibil al unui cumul format din vulnerabilități economice și financiare la care se adaugă greșeli politice. Roubini avertizează însă că pandemia de coronavirus ar putea arunca economia globală într-o criză mai mare decât cea provocată de Marea Depresiune.
Citiţi şi
Dragă coronavirusule, îți mulțumesc pentru că…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
