Până să mă judeci…

Intră tiptil în lumea mea. Trăiește fiecare suflu și fiecare bătaie de inimă așa cum o fac eu. Ridică-te odată cu mine de-acolo de unde alții m-au îngenuncheat. Mergi în urma pașilor mei fără să faci zgomot. Cărare deschisă îți este umbra mea.

Până să mă judeci…

Trăiește durerile și suferințele mele odată cu mine. Plătește cu moneda sufletului fiecare clipă de nefericire, fiecare minut de durere, fiecare secundă de cuvânt nerostit. Fiecare gură de adevăr răsplătit cu minciună.

Până să mă judeci…

Privește cu ochii-mi trecutu-mi și trăiește odată cu mine fărâmele lui. Adună-mi cioburile lăsate-n urmă și fă-ți amintiri din ele. Întoarce clepsidra destinului și privește-o cum risipește timpul fără să-i pese unde se duce.

Curge spre infinit fără rost.

Până să mă judeci….

Nu-mi judeca poveștile. Scrie-le și trăiește-le odată cu mine; fiecare rând, fiecare cuvânt, fiecare ascultare, fiecare înțeles de ne-nțeles, fiecare virgulă sau punct ce mi-au schimbat menirea.

Îmbrățișează-mi disperarea ce uneori mă sufocă și împarte cu mine fiecare gură de oxigen cerșită…ce m-a întors la viață.

Până să mă judeci….

Trăiește cu mine fiecare eșec, fiecare nemulțumire, fiecare efort făcut pentru bucuria și fericirea celorlalți fără să ceri nimic în schimb.

Până să mă judeci…

Ține-mi mâna și contopește-te cu ale mele vene. Reglează-ți existența cu ritmul sângelui ce-mi urcă și coboară. Fă același drum ca și el… către inima. Întreab-o cât a dat și cât a primit. Cât a lăcrimat înjunghiată de cămătarii iubirii ce-au luat-o gaj în lumea lor murdară.

Până să mă judeci…

Ia-mi capul în palme și privește-mi ochii. Intră-n adâncul lor… încearcă să vezi ce văd ei. Privește fiecare apus fără răsărit, fiecare val ce nu s-a mai întors, fiecare stânca transformată în nisip.

Același cer fără stele.

Până să mă judeci…

Adună cu mine fiecare greșeală fară de iertare, fiecare plâns fără lacrimi, fiecare urlet fără ecou, fiecare lovitură fără urmă, fiecare gest plăpând și inocent, făcut din iubire… transformat în cenușă.

Compasiuni de fațada transformate-n efemer.

Până să mă judeci…

Trăiește-mi fiecare iubire necondiționată și fiecare gest necontrolat. Găsește-ți curajul și rostește fiecare cuvânt fără să-ți fie frică că-l stâlcești, fără să-ți fie frică… că TE rănești.

Fă toate astea așa cum le-am făcut și eu, dar, te rog, fă-o… până să mă judeci!

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Pisica neagră-i vinovată!

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Oamenii vor să fie fericiţi, dar…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro