Până-ntr-o zi, iubitule…

21 January 2017

Eu te iubesc mai mult decât orice pe lume. De aceea îţi suport toate hachiţele. Şi te iert, şi te tot iert. Şi te înţeleg mai mult decât ar înţelege poate propria ta mamă. Şi o ţinem aşa de mult timp.

Până-ntr-o zi. Ei, în ziua aceea, poate că tu ai fost doar puţin impertinent sau doar te-ai uitat urât, aşa cum obişuieşti, sau poate mi-ai răspuns iar răstit, sau poate că nici n-ai făcut ceva palpabil reprobabil, poate că doar ai fost tu însuţi… Ei bine, în ziua aceea… dar ce zic eu în ziua aceea, în clipa aia, când mă uit la tine, dintr-o dată, ceva se opreşte … şi moare! Ceva ireversibil se întâmplă…

cuplu

Iar eu nu mai sunt eu, ci o persoană brusc nouă, străină şi necunoscută, care te priveşte rece şi… nu te mai înţelege. Şi nu te mai suportă, şi nu te mai iartă. Nici măcar nu pot spune că a fost „picătura care a umplut paharul”, căci e ceva mai puţin decât o picătură. Sau nu e nimic, doar un gând pe care l-am crezut mort şi-ngropat şi nu ştiu cum tocmai azi a reuşit să învie şi să pună sechestru pe cea care am fost până acum pentru tine. Iar din acest nou punct zero al devenirii mele, totul se schimbă. Iar ţie nu-ţi convine. O nemulţumire în plus nici nu mai contează, nu? Atât că este prima care porneşte de la un motiv real…

Iar după ce constaţi că nu mă prefac, că aceasta este noua mea realitate… te sperii. Şi ai vrea să ştergi totul cu buretele şi ai vrea s-o luăm de la început, ca şi când nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat. Pentru că tu te-ai schimbat. Într-un fel, chiar aşa şi e – o luăm de la început, însă fiecare de la un alt început, pe drumuri diferite, neintersectabile.

Şi-ţi jur, iubitule, că nu te înţeleg. De ce trebuie să moară totul pentru ca tu, în sfârşit, să vrei să-mi fii, tardiv şi inutil?

Guest post by Amalia S.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)

Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!

Soacră-mea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. mihaela alexandru / 28 February 2017 13:34

    Foarte bine surprinsa starea, asta cu stersul cu buretele e cea mai scarbavnica pacaleala, pentru ca tot acolo ajungi intr-o alta zi , doar ca ve fi cu mult mai ranit(a) te vei regasii cu mult mai greu, vei fugi de acolo cu mult mai anevoios, compromisul reluat te anihileaza, te depersonalizeaza, iti sterge zambetul, vei avea o umilinta si mai “inalta”,si trebuie sa moara totul pentru a intoarce spatele si apoi sa respiri un nou inceput, starile sunt grele, coplesitoare incarcate cu durere, dar jur si eu ca alta cale nu ai pentru tine insuti, pentru viata ta traita necesar de tine si nu de cei care nu te observa ca om si partener ci doar ca un soi de sluga prezenta acolo pentru orice situatie a celuilalt.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro