Lord Jim O’Neill, cel care a condus Review on Antimicrobial Resistance, afirmă că este nevoie de o campanie prin care oamenii să înceteze să mai folosească antibioticele ca pe bomboane.
Se estimează că super-bacteriile, rezistente la agenţi antimicrobieni, sunt responsabile în fiecare an de 70.000 de decese.
Însă previziunile (în conformitate cu Rand Europe şi KPMG) sunt şi mai sumbre, estimând până în 2050 zece milioane de decese anual, cu alte cuvinte, câte un deces la fiecare trei secunde.
Număr de decese atribuite rezistenţei la agenţi antimicrobieni în lume până în 2050
(sursă foto: Review on Antimicrobial Resistance 2014)
Astfel, studiul, sintetizând şi cercetările anterioare, a ajuns la concluzia că se impun câteva măsuri rapide:
– Necesitatea unei campanii globale de conştientizare, deoarece majoritatea omenilor ignoră riscurile.
– Alocarea de fonduri în valoare de două miliarde de dolari pentru prima fază a cercetărilor (Global Innovation Fund).
– Îmbunătaţirea accesului la apă curată, salubritate, spitale mai curate şi mai sigure pentru a împiedica împrăştierea infecţiilor.
– Reducerea utilizării excesive a antibioticelor în agricultură, inclusiv interzicearea acelora cu potenţial periculos ridicat pentru sănătatea oamenilor.
– Îmbunătăţirea supravegherii răspândirii rezistenţei la medicamente.
– Plata către companii a sumei de un miliard de dolari pentru fiecare nou antibiotic descoperit.
– Investiţii în dezvoltarea de teste care să prevină administrarea de antibiotice atunci când nu este cazul.
– Promovarea utilizării vaccinurilor şi a altor soluţii în locul medicamentelor.
În legătură cu provenienţa banilor, în studiu se precizează fie alocarea unei mici părţi din bugetul de sănătate al ţărilor, fie prin taxe adăugate pentru companiile farmaceutice care nu investesc şi în cercetări referitoare la antibiotice.
Lord Jim O’Neill, economistul care a condus studiul global, e de părere că „Trebuie să informăm pe diferite căi, la nivel internaţional, de ce este crucial să nu mai tratăm antibioticele ca pe bomboane. Dacă nu rezolvăm acest aspect, ne aşteaptă vremuri sumbre, cu nenumărate decese. Am făcut câteva recomandări dure care presupun să ieşim cu toţii din zona de confort, pentru că, dacă nu o vom face, nu vom fi capabili să rezolvăm această problemă.”
Încă din anii ’80 nu s-a mai descoperit nicio nouă clasă de antibiotice. Pe de altă parte, apariţia unui nou antibitoic ar fi condiţionată de păstrarea şi folosirea sa în cazuri de urgenţă, ceea ce nu ar compensa costurile uriaşe pentru cercetarea şi dezvoltarea sa. Astfel că o nouă metodă de plată pentru medicamente este necesară, aşa cum reise şi din studiu.
Mai mult, dr. Grania Brigden, de la Medicii Fără Frontiere, este de părere că acest studiu este un pas important, însă nu merge suficient de departe. Infecţiile rezistente la medicamente sunt o problemă de la răniţii de război din Iordania, până la nou-născuţii din Nigeria. „Studiul O’Neill propune noi metode de finanţare pentru a depăşi decăderea cercetarilor farmaceutice, dar acestea nu asigură acces la instrumentele existente sau la noile produse emergente. În schimb, studiul oferă soluţia simplă de subvenţionare a preţurilor mai mari, în loc să se ia în calcul rezolvarea acestui aspect.”
Citiţi şi
Cei mai buni veterinari devin copiii care au avut animale de companie
System Crasher – Copilul problemă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
