Este o zi fierbinte de vară târzie. Mi-am luat, în sfârşit, două zile binemeritate de concediu şi am de gând să le petrec exact în locul şi poziţia în care sunt acum: la mare, întinsă pe un şezlong, cu un Aperol şpriţ în mâna dreaptă şi o carte în mâna stânga. Nu cred că există pentru mine loc mai relaxant şi care să-mi producă mai mare plăcere, cu excepţia braţelor protectoare ale omului iubit. Din când în când, privesc prin ochii întredeschişi valurile marii cum se sparg, lăsând în urmă o spumă învolburată şi râsetele copiilor de la mal.
La un moment dat, două adolescente se aşază pe şezlongurile din imediata mea apropiere. Sunt vesele şi vorbesc cu voce tare, fără să le pese că le aud toţi din jur.
– Lena, stai fată să vină şi moşii! zice una dintre ele râzând.
– Ete na, păi până ajung ei, noi facem şi o baie în mare! Doar n-oi vrea să-i ţinem de mână!
Râd amândouă cu hohote, în timp ce de ele se apropie doi tipi. Ambii au în jur de 60 şi ceva de ani, sunt un pic cam plinuţi şi merg încet, făcând din când în când câte o pauză. Feţele lor roşii şi tumefiate de căldură mă fac să cred că ultimul loc unde şi-ar dori să fie în acel moment este plaja.
Nuuuu! Pur şi simplu nu cred! Sper să nu mi se verifice bănuielile… Mă uit la puştoaice. Sunt frumoase. O frumuseţe vulgară poate, dar chiar sunt frumoase amândouă. Cu indulgenţă aş zice că au în jur de 18 ani. Le trădează infantilitatea din gesturi, precum şi trupurile tinere şi uşor androgine, care pare că nu şi-au terminat dezvoltarea. Feţele nu, deoarece sub tona de glet şi culori cu care s-au mascat, (probabil din dorinţa de a părea mai mature), aproape nu li se mai văd trăsăturile.
Misterul se destramă în momentul în care unul dintre ei se apropie de Lena şi o sărută apăsat pe gură. În momentul ăla, mi-au paralizat aproape toţi neuronii…
Ştiu că nu este treaba mea şi n-ar trebui să mă intereseze ce aleg alţii să facă cu propriile vieţi, dar cât m-aş strădui, nu pot să-mi răspund la câteva întrebări: ce este în mintea unor bărbaţi trecuţi și de a doua tinerețe, când îşi aleg partenere… aproape minore? Îşi retrăiesc prima tinereţe? Se simt nemuritori? Ei chiar cred că o fată de 18 ani se poate îndrăgosti de un trup obosit, de reumatismul şi artrita lui? Atât de oarbă să fie iubirea, încât ei să nu mai realizeze ridicolul situaţiei? Ce anume poate determina un bărbat respectabil, probabil cu familie şi copii acasă, să rişte un infarct miocardic stând în soarele dogoritor de pe plajă, doar ca să facă pe plac unor puştoaice?
Pentru că, fetele este clar ce câştigă: siguranţă financiară. Dar ei?
Guest post by Ani.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Decât fericită la Costinești, mai bine în depresie la Monaco
Țara în care nu te poți compromite
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
