Sfântul Vasile este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment bun și pentru puțină magie. Albă. 🙂
Azi e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul.
Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul.
Dacă dormi de Sfântul Vasile, vei fi leneş tot anul.
Dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat, ai noroc tot anul.
Asta-mi place maxim: pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an. (Voi cu ce lucrați? :))
E bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.
Cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
De Anul Nou se înnoiesc toate. E bine ca oamenii să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc de un clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie. Copiii merg atunci cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie şi sănătate.
La ţară, există obiceiul dezlegării anului, când tinerii umblă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale pentru a alunga duhurile rele.
Fetele nemăritate legau două crenguţe de măr dulce, pe care atârnau apoi busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Dacă puntea era plină de brumă, fata înțelegea că se va căsători cu un bărbat bogat, dacă era fără brumă, bărbatul ar fi fost sărac.
În fine, gata cu superstițiile noastre. Am găsit ceva interesant despre Sfântul Vasile al grecilor, care este Moș Crăciunul lor. Vă recomand cu căldură acest blog – amfostacolo.
După petrecerea de Crăciun, copiii colindă casele cântând colinde laice sau bisericești iar adulții pregătesc bucatele pentru Anul Nou, atunci când se face petrecere mare și nu așa intimă precum cea de Crăciun. Femeile pregătesc Kourabies, fursecuri corăbioare din unt și nucă cu apă de trandafir și care, pe vremuri se consumau doar la masa de Anul Nou atunci când se întorceau și marinarii acasă.
Anul Nou este deosebit la greci și are o puternică tentă creștină, este marcat de sărbătoarea Sf. Vasile care, fiind episcop de Cezareea, salvează orașul adunând aurul populației. Cum nu a mai fost nevoie de aur, episcopul n-a știut cât a dat fiecare și deci cât să returneze, a poruncit să se facă pâini și fiecare să aibă în ea un ban de aur, astfel că fiecare locuitor a primit ceva. Grecii pregătesc în ziua de 1 ianuarie o pâine, Vasilopita (vasileos/ rege și pita/pâine) sau pâinea sf. Vasile, în care ascund un ban de argint sau aur. La masă se taie pâinea în bucăți și toți membrii familiei, indiferent de vârstă, primesc o bucată; cel ce găsește banul, va avea noroc tot anul. Este lege ca în fiecare casă să se coacă o vasilopita pe 1 ianuarie sau, mai nou, să fie cumpărată.
Tot Sf. Vasile îndeplinește rolul de Moș Crăciun, personaj care în tradiția greacă veche nu există. Sf. Vasile este considerat tatăl copiilor și familiilor sărace iar ziua morții, 1 ianuarie, este considerată o zi aducătoare de noroc. Pentru copiii greci, Moș Vasile este reprezentat precum Moș Crăciun, el vine cu sacul să lase cadourile la bradul sau corabia împodobită, în timp ce familia și prietenii petrec. Copii, tradițional, nu-l văd pe moș, este pentru ei o taină cum ajunge cu darurile.
Obiceiuri există și la greci pentru noaptea de Anul Nou: rodia care trebuie să fie spartă de zidul casei fix la miezul nopții și semnificația sâmburilor, pietrele pe care le aduc în casă invitații cu rolul de a păstra bogățiile gazdei mereu în familia ei, apa care curge și pe care femeia trebuie să o descânte, surpriza primului musafir ce vine la ușă, om bun sau rău, fructele pe care să le ai pe masă la trecerea dintre ani și semnificația lor, “mâna bună” adică banul sau banii de metal pe care bunicii îi dau copiilor, câte altele.”
Citiţi şi
What’s Love Got to Do with It?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
