Oare care o fi mai grea? Singurătatea în doi? Singurătatea „în unul”?

30 July 2018

liana vatamanu (2)„Între o femeie și un bărbat, totul începe cu o poveste minunată. Întotdeauna. Pentru o vreme rămâne așa. Minunată. Și totuși, de multe ori, aici se ajunge: singuri în doi! Începem să ne întrebăm: când, cum, unde, de ce?? Căutăm răspunsuri care oricum nu ne mai ajută. Pentru că e prea târziu. Dacă am ajuns să ne întrebăm asta, e mult prea târziu. Înseamnă că n-am sesizat la timp semnalele. Din lipsă de timp? Nu mai avem timp să vorbim? Să ne gândim unii la alții? Să ne înțelegem sentimentele? Aici ajungem! Unii dintre noi tolerează situația așa cum e ea, devenim un obiect de care celălalt se folosește la nevoie, pentru simplul motiv că suntem la îndemână. Simțim umilință în acele momente. Ne înghițim lacrimile, alungăm visurile, strivim cu ciudă sentimentul de umilință și pășim mai departe, într-o altă zi, în care desigur… o luăm de la capăt. Tot singuri în doi. Până la capăt… pentru că ne lipsește curajul de a face un pas în lateral, pas care ne-ar scoate din cercul vicios. Și pentru că chiar și așa, „singuri în doi”, avem un anume confort psihic, sună ciudat, știu, dar avem liniștea – dacă o putem numi așa – că nu suntem chiar singuri. Suntem singuri în doi… Și dacă am face pasul acela în lateral, dincolo de cerc, ce ne așteaptă? O altă singurătate? Oare care o fi mai grea? Singurătatea în doi? Singurătatea „în unul”? Ne poate răspunde doar cel care a părăsit cercul!”

femeie strada S. Kubrick

S. Kubrick

Am lăsat-o să-și termine monologul și i-am răspuns.

„Eu am părăsit cercul! A trecut ceva vreme de atunci, dar dincolo de cerc te așteaptă viața. Ai nevoie doar de puțin curaj. Nu lăsa rutina să-ți fure viața!”

Nu știa, ne cunoscusem cu câteva luni în urmă și nu avusesem ocazia să-i spun asta. Dar am citit uimire și admirație pe chipul ei care se luminase…

Pe Liana o găsiţi întreagă aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Spune-mi DA

Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea

“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Valentina / 30 July 2018 11:29

    Nu imi place titlul:”Oare care o fi mai grea ?”, din start blamati singuratatea.De unde stii tu ca reprezinta o greutate pentru altii?Iti ofera un avantaj major, te simti intreg,fara sa ai pe nimeni,daca ai rabdare sa stai ceva ani singur.Lumea te compatimeste, crede sigur ca esti nefericit.Si am mai observat o chestie: Eu am fost fire singuratica din copilarie si chiar daca nu mi-am dorit sa ma imperechez, simtindu-ma intreaga, atunci persoanele de sex opus s-au simtit atrase.Recunosc, o singura data in viata m-am simtit 100 % iubire, stiu ca nu se va mai intampla niciodata, sa simt asa ceva si prefer singuratatea, decat semiprostitutia.Odata cu inaitarea in varsta devii mai pervers, nu mai ai este inocenta de la 18 ani.Imi place mult meditatia.Spre exemplu, ma duc la parinti,la curte, in Giulesti, ma intind direct pe iarba, cele 9 pisici vin pe la mine si prind una si o pun pe cosul pieptului.Dimineata, inainte sa plec la munca imi place sa dau muzica la maxim si ma gandesc la ziua din iulie 1996, cand era universul perfect.Acum de la ora 7-9, cam de 2 saptamani, vecinii au invatat refrenul de la melodia “Inima nebuna” a formatiei DJ Project&Mira, la munca sunt singura intr-o camera de 20 mp si bineinteles ascult si acolo.Si cum ei au declarat, cand am trimis primaria in control la asociatie, ca nu avem presedinte, suporta poluarea fonica, nu au ce sa imi faca.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro