Pe 4 septembrie, a avut loc la București a șasea ediție a Forumului Mazars. Tema lui 2019 -“Lifestyle în the Digital Era” – a surprins doar la o primă și grăbită vedere, pentru că, altfel, în acest moment deloc simplu al omenirii, e vitală nevoie de o înțelegere mai bună a contextului și de mai bune alegeri personale și de grup. Iar din poziția de lider de comunitate de business e aproape o datorie să urmărești schimbările, să pregătești lumea care depinde temporar de tine pentru schimbare și să o capacitezi pentru decizie corectă. Conceptul a urmărit să aducă la aceeași masă vorbitori de prestigiu global care să facă vizibile legăturile subtile, ușor de deslușit prezentul și de înțeles tendințele. Pentru că veștile care vin dinspre tehnologie ne pot lua mințile și e bine să păstrăm legătura cu Pământul. E liniștitor să știm încotro mergem, să ne potrivim mintea și pasul, să dozăm efortul și plăcerea, să echilibrăm interioarele și exterioarele vieții noastre.
De la stânga la dreapta, Cristina Bowerman, Li Edelkoort, Luca Solca, Narcisa Pheres, Pierre Zapp din partea Grupului Mazars, Radu Uszkai, filosof și specialist în etică de business
Despre cum mai e viața noastră în era digitală am scris pe larg aici înaintea evenimentului. Când așteptam cu nerăbdare să-i ascult pe doi dintre invitați, aflați pentru prima oară în România: Li Edelkoort, designer & trend forecaster și Luca Solca, analist de top al industriilor de lux, oameni cu știința observării lumii în toate zbaterile ei și capabili să-i prevadă mersul, dar și pe Chef cu o stea Michelin Cristina Bowerman (pentru a doua oară în România) și pe Narcisa Pheres, celebră pentru succesul ei în afaceri cu diamante, bijuterii și alte finețuri (despre care am scris aici.) Și nu doar că i-am ascultat la forum, dar am vrut să aflăm și mai multe. Vă invit să urmăriți cum au răspuns curiozității noastre.
Cristina și-a susținut crezurile despre rolul tehnologiei în obținerea și prepararea hranei, de la chestiuni etice (carne – fără carne), la producții eficiente (OMG), în cadrul atelierului de #FoodTech, parte din Forum. Noi am vrut să aflăm și altele.
Catchy: Cei mai mulţi dintre noi vin la Roma cu o anumită imagine despre bucătăria şi tipul de restaurant care ar rezuma esenţa locului. Trastevere este locul în care, prin excelenţă, poţi petrece timpul într-o simplă trattoria, în faţa unei porţii mari de carciofini alla romana şi bucatini all’ amatriciana. Cum adaptaţi tradiţia pentru vizitatorii străini şi cum o reinventaţi pentru clientela locală?
Cristina Bowerman: Glass Hostaria este ceva extrem de diferit de clasica trattoria romană ce poate fi găsită în Trastevere, iar cei care mănâncă aici de obicei ştiu asta foarte bine. Cu toate că tradiţia este încă prezentă în preparatele mele, încerc să le fac mai uşoare şi să le recreez într-o cheie internaţională, graţie combinaţiilor originale şi inovatoare.
Catchy: Bucătăria franţuzească este exuberantă şi sofisticată, cea est-asiatică este puternic aromată şi condimentată, cea japonezp este minimalistă şi tăioasă, cea indiană este picantă şi exotică, iar bucătăria Fusion este dinamică şi surprinzătoare. Cât despre cea moleculară, aceasta este experimentală, greu de etichetat, alchimică. Cei mai mulţi dintre noi operăm cu acest tip de clişee. Totuși bucătăria italiană mizează pe “comfort food”, pe sentimentul de acasă, simplitate şi delectarea autentică a boltei palatine. Clişeele trebuie conservate sau schimbate?
C. B.: În preparatele mele încerc mereu să depăşesc clişeele, începând de la fundamentele bucătăriei tradiţionale italiene şi adăugând noi sugestii şi ingrediente. Cred că depinde mult de contextul în care un preparat este servit. Cred că prânzul de duminică luat acasă alături de familie poate să rămâne apropiat de tradiţie, dar când vine vorba de o cină în oraş, de obicei vrei să încerci ceva diferit şi original. În bucătăria mea încerc să fiu creativă şi inovatoare, deoarece acesta este locul în care încerc întotdeauna să îmi exprim personalitatea neliniștită și curioasă.
Catchy: Din bucătăria italiană, care este ingredientul cu care îţi place cel mai mult să lucrezi?
C.B. : Evident, apreciez pastele şi toate ingredientele bucătăriei mediteraneene. Dar, în mod special, ador ariciul de mare, carnea de miel, burta de vită şi toate legumele de sezon.
Catchy: Care ar fi felul de mâncare în stare să te transporte imediat în cele mai fericite momente ale copilăriei? Ai adăuga ceva nou la reţetă? Ai reinventa-o?
C.B.: Există, mai presus de toate, un ingredient pe care îmi place să-l prelucrez: midiile, care sunt foarte folosite în Puglia, regiunea unde m-am născut şi am crescut. Ca preparat, aş mânca întotdeauna paste şi mazăre. Sunt înnebunită după ele! Cred că sunt preparate simple, dar foarte bune şi greu de îmbunătăţit.
Catchy: “Lasă-l să mănânce tortul!” este eticheta unuia dintre cele mai creative filme ale ultimelor zeci de ani – Maria Antoaneta, regizat de Sofia Coppola. Când vine vorba despre lux, cu toţii dorim o felie de tort. Iar China se asigură că există suficient pentru toţi. Ceea ce avem în farfurii este ciocolată adevărată sau cacao infuzată cu zahăr pe care a fost pusă o etichetă de firmă?
Luca Solca: Luxul continuă să evolueze şi să servească curentul Zeitgeist și consumatorii. Astăzi, avem o audiență mai mare, mai tânără, mai diversă geografic şi cultural. Aceşti clienţi abordează brandurile prin diferite canale. Ei sunt prezenţi online şi îi ascultă pe influenceri. Și au gusturi diferite faţă de acelea care ar putea prevala în Europa, în special pentru clienţii mai în vârstă. Şi ce dacă? Totul trebuie să se schimbe pentru ca nimic să nu se schimbe: brandurile care vor să aibă succes trebuie să se adapteze la mediul aflat în continuă schimbare.
Catchy: De-a lungul ultimelor decenii, a existat o schimbare în ceea ce priveşte clientul mediu amator de lux, cel puţin în ceea ce priveşte partea de fashion: de la doamnele mai degrabă în vârstă cu deux-piecè-urile Chanel, perle și geanta din piele de cea mai bună calitate, la asiaticele din extremul Orient, în tenişi urâţi şi lipite de ultimul iPhone. Se îndrăgostesc brandurile de a doua categorie şi tind să o uite pe prima?
L.S.: Frumuseţea este în ochii privitorului: tenişii sunt frumoşi pentru consumatorii tineri care cheltuie mulţi dolari pentru a-i achiziţiona. 🙂 Gucci a gândit inteligent felul în care şi-a promovat colecţia, astfel încât a creat și high fashion, și intermediar și cel mai simplu, basic (plain vanilla). Toate însă sunt inspirate de aceeaşi estetică. Clienţii mai în vârstă sau cei mai conservatori vor cumpăra ultima categorie, în timp ce tinerii consumatori chinezi care sunt foarte la modă s-ar putea să cumpere o ținută completă numai din piesele de high fashion.
Catchy: A fost un şoc pentru mine să văd în urmă cu doi ani într-un boutique Dior o cravată clasică cu ţesătură jacqard… din poliester. Materialele sintetice au penetrat chiar şi cele mai respectate şi exclusiviste temple. Este doar o chestiune de sustenabilitate sau luxul s-a schimbat şi nu mai conţine ceea ce noi consideram ca fiind elemente de bază?
L.S.: Cred că sustenabilitatea şi grija pentru mediul înconjurător au dat o nouă șansă materialelor sintetice. Mă aştept ca această situaţie să avanseze tot mai mult, de vreme ce conştientizarea problemelor de mediu devine tot mai prezentă.
Lidewij Edelkoort – photo by Thirza Schaap – on location at Singita Private Game Reserve, South Africa
Vă invit să citiți și articolul Dianei Cosmin în care este cuprinsă și prezentarea Unsplashed susținută la Forum de Li Edelkoort, dar și interviul luat de Ioana Nicolescu, masiv interesant.
Catchy: Există o tendință puternică chiar şi la cele mai prestigioase și scumpe branduri de a se asocia cu personaje faimoase pe Instagram. Poate cel mai recent exemplu ar fi colaborarea dintre Yves Saint Laurent şi cântăreaţa pop Dua Lipa pentru promovarea noului parfum Libre. Un brand cu un statut distinct, istorie şi un profil standard al clientelei alunecă într-o nouă fază a esteticii şi targetează o cu totul nouă audienţă. În ce măsură o marcă precum YSL îşi conservă identitatea în urma unei astfel de asocieri?
Li Edelkoort: Saint Laurent de astăzi este destul de departe de moştenirea creată de Yves. Rive Gauche, în special, a fost construit pe valorile Left Bank din Paris, o interpretare a tulburărilor politice și protestelor studenţeşti din 1968 într-o mai democratică viziune a prêt-à-porter-ului. Astăzi, Saint Laurent este asemenea oricărui alt brand de lux, guvernat de marketing și cu responsabilităţi în faţa acţionarilor săi. Acest sistem pretinde că duce identitatea brandului mai departe, dar pe termen lung se concentrează doar să vândă cât mai multe genţi şi parfumuri. În curând, clienţii vor căuta ceva mai autentic.
Catchy: Zilele acestea, aspectul, senzația, atmosfera industrială par să fie cea mai răspândită formă de design interior. De la magazinele concept până la restaurante, birouri şi cafenele, nu vezi decât becuri, metal şi structuri din lemn, pereți albi şi geometrie frântă. De când s-a demodat să fii excesiv, baroc, cu linii curbe şi plin de culoare?
L. E. :Nu disperaţi! Minimalismul viitorului apropiat va include căldură şi tactilitate, cu mai multe texturi, textile, meșteșug, piese neutre confortabile, pentru a contrabalansa industrialul. Hedonismul trecutului şi-a schimbat cursul după criza financiară din 2008, dar dorinţa noastră de a decora este încă prezentă; mult mai conştientă de mediu. Astăzi, nu mai putem călători şi cheltui sume mari de bani cu conştiinţa împăcată. În schimb, căutăm luxul în frumuseţea execuţiei şi căi mai sustenabile pentru consum. Până la vremuri mai bune pentru economie, aceasta va fi starea lucrurilor şi probabil că nu va mai fi niciodată cum a fost.
Catchy: Într-o lume dominată mai mult ca niciodată de “corectitudinea politică”, în care chiar şi cel mai mic pas în afara drumului dictat de piaţă poate conduce la un scandal uriaș, în care chiar şi felul în care priveşti pe cineva poate porni o mişcare globală cu hashtag, cum poate o entitate creativă să îşi joace atuul de a fi îndrăzneaţă, corozivă, chiar controversată (în condiţiile în care controversa încă vinde cel mai bine)?
L.E : Lumea e foarte diferită în acest secol și din cauza mai multor schimbări – de la noul feminism la multi-culturalism – ca societate, trebuie să evoluăm şi să fim mult mai conştienţi. Nu e că avem nevoie de controversă ca să vindem, ci mai degrabă noile instrumente de comunicare ale viitorului vor fi să ai un punct de vedere şi să împărtășești o perspectivă proaspătă. Asta lipsește cel mai tare astăzi în sfera creativităţii.
***
Ce s-a vorbit la masa rotundă din finalul forumului puteți urmări mai jos.
Citiţi şi
Comanda de mâncare în Popești-Leordeni e mai simplă ca niciodată! Vezi meniul Qzeen
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
