Există oameni care, după ce au intrat în viața ta, dor. Odată ajunși acolo încep sa doară; sapă adânc și lasă urme grele, cicatrici pe care nu le mai poți vindeca. Intri într-un dans amețitor, într-un iureș care te deconectează de la ființa ta și exiști într-un act de hipnoză, într-o paralizie în care ești conștient că respiri, dar toată energia ta hrănește alte lumi.
Acești oameni dor prin prezența lor, dar la fel de bine dor și prin faptul că nu mai sunt. Pentru că, atunci când pleacă, iau cu ei și ultima fărâmă de suflet. Dor atunci când vorbesc și la fel de tare o fac și când tac. Dor și atunci când dorm și bântuie în visele altora. Dor atunci când sunt departe ca și cum ar fi lângă tine, iar când îi ții în brațe sunt atât de absenți încât dor din nou.
Aceștia sunt oameni care mint; mint viața, lumea și pe Dumnezeu. Se mint pe ei. Sunt oameni care trăiesc doar prin alții, goi de sentimente, învinși în lupta cu propriul Ego, cărora le-a fost mai ușor să-și vândă ieftin sufletul într-un bazar de vechituri; și au ales…
Sunt oameni care acționează sub pretextul și în numele iubirii și care cred că li se cuvin lumi clădite prin truda altora.
Paradoxul este că sunt iubiți. Și guvernează vieți. Și cuceresc imperii. Și dor…
Guest post by Roxana Mihaela Hauta
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
De obicei, 1 decembrie e despre România
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
