Muzeul ASTRA, cea mai importantă instituţie fondată de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, a fost inaugurat în 19 august 1905. El s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală, în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar şi pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei, având ca model muzeele deja constituite ale saşilor, ungurilor şi secuilor. (aflăm de pe site-ul oficial).
După mai multe prefaceri structurale și organizaționale, în anul 2001, a luat fiinţă Complexul Naţional Muzeal „ASTRA”, cu cea mai vastă structură etnomuzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti şi a celei a rromilor, (în fază de proiect), în cadrul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare “ASTRA”, Muzeului Civilizaţiei Transilvane “ASTRA”, Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”, Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Rromilor (proiect), iar a popoarelor extraeuropene în cadrul Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”… și așa mai departe…
Istoria scrisă de oameni pentru a păstra urmele trecerii lor prin ani… cu totul altceva decât memoria ancestrală a naturii, care nu ține minte cifre, ci anotimpuri, nu ține minte nume și întemeieri, ci lanțul neîntrerupt al zilelor și al nopților. Ai senzația, pășind pe aleile ascunse prin vegetație, șerpuind de-a lungul apelor, că omul e o prezență efemeră, asemenea norilor pe cer, și că văzduhul respiră aer din preajma zeilor care s-au jucat de-a constructorii.
Zeci de locuințe populare, două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc și un „loc de popas”, o popicărie și două remize de pompieri, un scrânciob și chiar o „casă de vrăjitoare” lasă impresia că există un duh al locurilor care le-a aranjat în așa fel încât nimic nu pare întâmplător, tocmai ca în viață…
Lucian Blaga spunea că „veșnicia s-a născut la sat”, tocmai pentru că formele lui rămân nealterate de trecerea timpului, chiar dacă materialele în care sunt turnate sunt perisabile. Omul știe a face artă și din chirpici, și din humă. Și Adam a fost făcut dintr-o mână de țărână și numele lui a rămas și astăzi peregrin prin lume.
Sursă foto: Daniela Muntean (Muzeul ASTRA Sibiu)
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.