Nu-mi place să-mi las copilul la televizor. Mă gândesc că lucrurile pe care le vede sunt deplasate, mă gândesc că învață ce nu trebuie, mă gândesc că mai bine îi pun coduri pe toate canalele, mai puțin cele de Discovery, NatGeo și Life.
După ce am văzut ce au difuzat aseară la “MasterChef”, sunt chiar hotărât să nu îmi mai las copilul la tv până când CNA-ul nu reglementează puțin audiența.
Hai să ne reamintim cam ce puteau copiii să vadă aseară. Niște oameni care s-au descălțat, și-au suflecat pantalonii până-n genunchi și-au pornit – cu mic, cu mare – să prindă pești cu mâna goală. Nimic anormal până aici. Pe alocuri, chiar distractiv. După ce i-au prins, i-au adus – unii în mână, alții în brațe – la un banc de gătit. Și acolo, ce să vezi. Unii pești încă făceau așa din gură – cum fac peștii când nu stau în apă – și, în acest timp, concurenții “MasterChef” îi spintecau.
Ok, înțeleg că e o emisiune de gătit și așa și pe dincolo. Dar să arăți în prime-time cum niște oameni prind niște animale vii și le omoară, e, uite asta nu cred că e ok. Că puteau să facă curățări de pește congelat. Sau să-l aducă mort deja. Pentru că copilul meu nu mai doarme acum, plângând după Nemo pentru că a văzut cum cineva l-a prins și l-a tăiat de viu.
Știu, “domne’ nu-l lăsa să se uite, de ce n-ai stins televizoru’?”. Păi nu l-am stins pentru că era nouă seara, pentru că nu poți difuza așa ceva la ore din astea pe posturi generaliste, pentru că nu e o emisiune cu rating 12. Cam de aia.
Nu e în regulă. Deloc. Și așa cam tot ce e prin televiziune (cu foarte puține excepții) a încetat demult să mai fie ceva educațional. A rămas doar un formator de opinie cu mare putere de influențare. Cam la fel de mare ca proasta creștere și manelizarea aberant de promovată peste tot.
Păcat.
Poate urmează să vedem la „Vocea României” cum un concurent va fi operat pe corzile vocale în direct. Sau poate, la „Românii au talent”, ceva cu sânge, cine știe….
Cred că o să-i invit pe domnii de la ProTv să-mi adoarmă copilul și să-i explice cam cum e treaba cu oamenii care omoară alte ființe vii. Că la cinci, șase sau șapte ani, ei sunt puțin mai sensibili și iau tot ce văd puțin mai altfel (copiii, nu domnii de la ProTv).
Așa că, asimilarea unei astfel de priveliști s-ar putea să fie puțin mai dificilă.
Ce părere aveți?
Citiţi şi
Dacă întrebi 10 studenți la medicină…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
