Intercalând mesajele pro-feministe cu unele întrebări etice și morale, drama irakiană, The Exam, abordează subiecte precum drepturile femeilor, conduita etică în școli, egalitatea de șansă, totul într-o modalitate liberă, aproape provocatoare. Încă de la început, regizorul kurd Shawkat Amin Korki creează tensiune, ceea ce face ca filmul să capete aerul unui thriller, pe lângă evidentele tușe de critică la adresa ordinii sociale. Important este că realizatorul găsește mereu tonul just și echilibrează ironia ușoară cu seriozitatea.
Bunăoară, povestea începe de la Rojin, o tânără cu inima frântă, care suferă de depresie după dispariția logodnicului ei. Fata se pregătește pentru examenul de admitere la universitate. Șansele ei în viață se reduc la două opțiuni: dacă nu reușește să treacă examenul, tatăl ei o va forța să se căsătorească, dacă totuși reușește, s-ar putea să ducă un trai mai emancipat, evitând astfel soarta surorii ei mai mari, Shilan. Aceasta din urmă este măritată cu un bărbat conservator, care îi cere să fie o gospodină și-i pretinde să-i aducă pe lume încă un copil, un băiat, deși aveau deja o fetiță (!). Văzând că sora ei mai mică se luptă să-și realizeze acel vis, Shilan încearcă cu disperare să o facă să treacă examenul prin orice mijloace. Această decizie le pune pe cele două surorile sub o presiune imensă din partea mediului lor, atât acasă, cât și la școală, deoarece se încurcă într-o imensă rețea de corupție, conectată prin toate părțile societății. Așadar, întregul film este împachetat în tensiune, dar narează onest povestea unor tinere femei din societățile patriarhale. Aceste eroine încearcă să se opună tradițiilor culturale și iau decizii (adesea, drastice) cu privire la căsătorie și maternitate.
Alături de co-scenaristul Mohammad Reza Gohari, regizorul Korki povestește, în mod inteligent, din două unghiuri, prin prisma celor două surori. Adolescenta Rojin (Vania Salar) se teme de perspectiva de a se căsători cu un bărbat pe care nu-l place. Sora ei, Shilan (Avan Jamal), este prinsă într-o căsnicie lipsită de dragoste, având un soț care o controlează mereu, Sardar (Hussein Hassan Ali). De aceea, vrea să o salveze pe Rojin de la o soartă similară. Mai mult decât atât, tatăl fetelor este un văduv Aziz (Hama Rashid Haras) pus pe însurătoare, cu condiția ca mezina lui să se mărite înainte. Așadar, perspectiva duală permite narațiunii cinematografice să lanseze o privire largă și pătrunzătoare asupra problemelor de gen, disputelor de ordin economic și inechităților sociale, totul dintr-o țară care a fost centrul multor conflicte și îndelungi suferințe de-a lungul multor ani. Deși nu există în mod clar indicatori temporali, reiese din context, că povestea aceasta se desfășoară în Sulaymaniyah, în jurul anului 2017 (vedem știrile despre înlăturarea iminentă a ISIL din fortăreața sa din Mosul; luptele și războiul nu sunt niciodată expuse, dar cicatricile conflictului sunt vizibile peste tot).
Revenind la eroine, aflăm că – după tentativa eșuată de suicid, Rojin pare la început resemnată cu soarta ei. Fata nu se potrivește cu imaginea unei eroine înflăcărate, care rezistă în numele autodeterminării în fața unui sistem. Însă, acest rol este preluat de sora ei mai mare, Shilan, care pare decisă să-i schimbe destinul acestei fete triste. În încercarea ei de a-i proteja viitorul lui Rojin, sora cea mare ia legătura cu dezvoltatorul imobiliar Shamal (Kawar Qadir) și cu asociatul său „Domnul Inginer” (Hushyar Nerwayi). Funcționând în subsolul unei viitoare Școli Englezești (pe jumătate construită), la marginea orașului, duoul din umbră conduce o afacere secundară profitabilă. Cei doi vindeau răspunsuri la întrebările de la examenul-grilă pentru admiterea la universitate. Regăsim, apoi, detalii tehnice despre trucurile prin care se putea ‘fenta’ examenul (pentru o taxă uriașă, Shilan va primi informații după începerea examenului și o poate suna pe Rojin, care va trebui să poarte un telefon mobil legat de corp și să aibă un mic receptor Bluetooth introdus în ureche).
Aceasta este doar o parte dintr-o înșelătorie complexă care necesită sincronizare și coordonare într-o fracțiune de secundă între diferitele brațe ale ‘caracatiței’ / rețelei de înșelătorie.
Shilan este departe de a fi singura clientă pregătită să predea sume mari de numerar și să-și vândă bijuteriile, dacă este necesar. Zeci de familii din toate categoriile sociale se află exact în aceeași poziție. Miza devine și mai mare pentru Shilan atunci când circumstanțele financiare o forțează să devină un ‘jucător’ activ în planificarea și execuția schemei. La început, totul decurge bine, dar pe măsură ce seria de șase examene continuă, suspiciunile sunt ridicate de către domnul Jamal (Shwan Attoof), un exigent profesor care instigă la controale stricte de securitate asupra elevilor și solicită o întrerupere totală a conexiunii Wi-Fi și a telefoanelor mobile în jurul școlii. Într-una dintre cele mai memorabile și pline de suspans secvențe ale filmului, Shamal și „Domnul Inginer” ocolesc problema, înmânând walkie-talki-uri lui Shilan și multor participanți înainte de a-i aduna într-un camion uriaș de livrare a cărnii și de a conduce destul de aproape de școală pentru ca semnalele să fie transmise. Cu siguranță, impostorii sunt la fel peste tot în lume, așa se explică și de ce actorul care îl întrupează pe „Domnul Inginer” e mai corpolent (bunăstarea?) și abordează mereu insolența față de cei din jurul său.
The Exam oferă multe momente de suspans puternic, dar și o generoasă doză de umor negru, în timp ce invită spectatorii să ia în considerare complexitatea morală a implicării lui Rojin în «schemă». Totuși, miezul problemei este dacă înșelăciunea poate fi justificată atunci când este atât de răspândită – aproape toată lumea pare să o facă și zeci de elevi sunt prinși pe parcurs.
De cealaltă parte, se află profesorul Jamal, extrem de drept, a cărui obsesie de a elimina răufăcătorii, chiar dacă aceasta înseamnă folosirea unei forțe fizice puternice, îl aduce într-un conflict nepotrivit cu doamna director Munira (Nigar Osman). În cele din urmă, ni se dezvăluie un aspect al trecutului său care complică și îmbogățește și mai mult dimensiunile morale și etice ale întregii povești. Cu toate acestea, cele mai grave întrebări o împresoară pe biata Shilan, care – în mod clar – trăiește indirect prin Rojin și o expune unui mare pericol, într-o activitate ilegală. Cu toate acestea, motivele vor fi dezvăluite spectatorilor, iar aceștia le vor înțelege și aproba imediat.
Lungmetrajul se bucură de o distribuție în care actorii se întrec în interpretări pline de acuratețe, iar directorul de imagine se joacă cu unele accente capricioase de iluminare, ca într-un film noir. The Exam folosește terenul moral tulbure pe care îl călcă pentru a transmite un mesaj clar că femeile tinere precum Rojin merită dreptul de a-și găsi propriul drum în viață fără nivelurile de frică și risc descrise aici. Este marele merit al cineastului Korki că face acest lucru sub pretextul unui thriller.
Pe Mădălina o găsiți și aici.
Regia: Shawkat Amin Korki
Scenariul: Shawkat Amin Korki și Mohammad Reza Gohari
Imaginea: Adib Sobhani
Montajul: Ebrahim Saeedi
Muzica: Mehmud Berazi
Distribuția: Adil Abdolrahman, Hussein Hassan Ali, Shwan Attoof, Didar Bakir, Solaf Mohammad Gharib, Hama Rashid Haras, Avan Jamal, Hushyar Nerwayi, Nigar Osman, Kawa Qadir, Vania Salar, Zarya Sami, Yana Twana
Durata: 1h 29 min.
Citiţi şi
De obicei, 1 decembrie e despre România
Un alt fel de ‘cină de gală’ – The Menu
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
