Se sting tinerii noștri
Se sting și-adorm
Și nu se mai trezesc din al lor somn
Și pleacă prea devreme-n lumea Cerească
Respinși de-a noastră amărăciune
Lăsați să ardă din pasiune…
O pasiune tinerească,
O pasiune nebunească.
O nebunie frumoasă plătită cu viața
Căci ața a fost subțire
Și trupurile lor s-au sfărâmat
Arse de ignoranță,
Arse de nesperanță.
Credit foto: ©Andreea Alexandru
E liniște acum, e trist și scrum
Un colectiv plecat pe-un alt drum
C-un singur sens, fără de-ntors…
E plin de stele cerul… nemilos,
E plin de suflete nevinovate
Iar pe pământ e jale, e dor, e neputință
Și oameni ce vă vor înapoi
În lumea asta nesigură,
În lumea asta colectivă.
Aș mai avea ceva de spus…
Să îi rugați pe Cei de Sus,
Să vă dea aripi de Lumină
Și-un alt concert
Să mai trăiți puțin ca-n astă viață,
Unde ați lăsat în urma voastră
Plângând
Bunici, părinți și frați,
Prieteni de prin lume adunați…
Și un oftat.
Guest post by Adela Boiceanu
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
My Policeman – Povestea tragică a dragostei interzise
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
