Ai apărut în viața mea fulgerător, iubire, și, din nefericire, ai dispărut prea devreme și mult prea dureros. M-ai lăsat cu inima făcută bucăți și m-ai lăsat cu întrebări la care nu voi mai avea răspuns.
Scumpul meu, ai fost ca o rază de soare, ca un înger, chiar dacă întâlnirea noastră a fost una scurtă, a fost ca și cum am fi cuprins în acea întâlnire mai mulți ani adunați laolaltă. Mi-ai spus cât de mult m-ai apreciat în școala generală, și mai mult decât atât, cât de mult mă îndrăgeai și că m-ai îndrăgit și acum, după 15 ani.
Tu locuiai în străinătate, așa că nu veneai prea des în țară. A doua oară când ai venit, ți-ai fi dorit mult să ne vedem, însă, din păcate, nu am mai reușit. Voi regreta asta toată viața. Știu că vom avea parte de acea întâlnire, însă nu aici pe pământ, ci în paradis.
Situația ta nu era una simplă, dragul meu. Erai împreună cu o fată de ani buni, dar mi-ai spus că acea relație scârțâia, însă eu mereu ți-am spus, ori de câte ori vorbeam, să faci așa cum îți dictează inima. Mi-ai mulțumit pentru sfaturi.
Aveam să înțeleg mult prea târziu că tu erai îndrăgostit de mine, că purtai dragostea în suflet pentru mine de ani de zile. Când mi-am dat seama a fost mult prea târziu.
Aveam să realizez mult prea târziu că și eu am ajuns să dezvolt sentimente sincere și pure față de tine, chiar dacă într-o perioadă foarte scurtă de timp, ceea ce pentru mine era imposibil până să ajung în această situație. Nu credeam că voi ajunge vreodată să iubesc pe cineva decât după ce am pierdut persoana respectivă definitiv. Mi-ai pătruns în suflet, raza mea de soare. De ce nu mi-ai spus nimic ? De ce mi-ai lăsat o durere atât de adâncă în suflet ?
Acum pot doar să îți privesc pozele și să te cunosc indirect prin intermediul rudelor și al prietenilor tăi. De ce ai plecat atât de repede ? De ce nu am avut noi nicio șansă, de ce nu ne-a fost dat să fim împreună? De ce? De ce? Sunt întrebări la care nu voi avea răspuns.
Tatăl tău este cel care mi-a spus că m-ai iubit fiindcă lui nu îi ascundeai nimic. M-a lăsat cu o durere imensă în suflet fiindcă a spus că îi pare rău de noi.
Dragul meu, am ajuns să te apreciez, să te îndrăgesc atât de mult, de-abia după plecarea ta. De când ai plecat dintre noi doar despre tine vorbesc, doar la pozele tale mă uit, doar la tine mă gândesc. Cum voi putea trăi cu durerea asta în suflet?
Îți promit că vei fi mereu viu în amintirea mea, vei fi mereu o parte din sufletul meu, îmi voi aminti mereu de prima și ultima noastră întâlnire și de discuțiile pe care le-am avut, de faptul că mi-ai spus că ești fericit că ne-am reîntâlnit, că ne-am regăsit și că într-o zi vei avea nevoie doar de mine.
Te voi păstra veșnic în inima mea, suflet cald și bun, om frumos și valoros. M-ai învățat multe: să fiu mai bună, să fiu mai generoasă, să mă bucur de viață, să îmi deschid inima doar în fața cui trebuie, nu a oricui, mi-ai făcut inima să tresalte din nou, ea fiind închisă de atâta timp. Pentru toate astea, îți mulțumesc!
Îi mulțumesc Lui Dumnezeu că mi te-a dat pentru o perioadă scurtă de timp, dar că a făcut astfel încât să îți câștigi un loc etern în inima mea.
Întâlnirea aceea o vom avea la intrarea în paradis. Până atunci, vei fi în rugăciunile, în gândurile și în inima mea mereu.
Guest post by Adriana Ignat
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Unde ne sunt oamenii sănătoși la cap și la inimă?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
