Adriana Sohodoleanu a anunțat pe Facebook planurile pentru 2021 și ne-a trezit o mare curiozitate, ca să nu zic poftă. 🙂
“De când mă știu citesc despre mâncare și nu mă refer la cărți de bucate (acelea intră în categoria fiction, ba chiar, în copilaria comunistă, erau de-a dreptul un fantasy, literatură escapistă). În plus, de câțiva ani, lecturile mele au luat o formă mai structurată și mai academică. De aceea, după închiderea Biscuitului-cofetărie, am știut că următorul pas este în direcția educației. În definitiv, unul dintre lucrurile care mă disperau la cofetărie era lipsa de cunoștințe (uneori dublată și de lipsa interesului) cu privire la ceea ce mâncăm. Încep așadar anul cu primul proiect care este o serie de patru prelegeri la Fundația Calea Victoriei reunite sub titlul O introducere in istoria gustului. Voi povesti acolo despre organizarea socială a vânătorilor culegători, banchete și simpozioane antice, schimbul columbian și invenția conservei. Haute cuisine, nouvelle cuisine, stele Michelin, dar și Noua Bucătărie Românească. Iar prima temă va fi istoria mâncatului în oraș: de când și ce mâncau oamenii în afara casei? Ce se putea cumpara pe strazile Pompeiului? Ce treabă are revoluția franceză cu restaurantele? Cum de a devenit searbăda Londra culinară punct de referință în gastronomia mondială?”
Sună cultural apetisant și mi se pare de neratat. Dacă tot ne-am întors în pandemie la plăcerea gătitului, iată o bună ocazie să ne rafinăm cunoașterea. 🙂
Léon Bakst, 1902
Câteva artistice ilustrații ale unor banchete (și cel solitar e o sărbătoare estetică) ori naturi moarte, . Există un mozaic din secolul al II lea BC cu resturi ale unei mese bogate, care ne amintește că orice banchet e efemer și că trebuie să profităm de fiecare zi.
O veste bună atrage o altă veste bună – avem un loc cadou! 🙂
REGULAMENT
- dacă vă tentează un asemenea subiect și vă doriți locul, dați „share” concursului pe pagina voastră împreună cu hashtag-ul #foodstories;
- aveți grijă să setați pe public postarea, să o putem vedea și noi 🙂
- lăsați apoi la acest articol un comentariu de forma: număr de ordine, nume, prenume și linkul postării de pe peretele vostru.
DESFĂȘURARE
Concursul pentru un loc la cursul Istoria gustului se desfășoară între 6.01.2021 și 11.01.2020, ora 23:59.
Pe 12 ianuarie, la ora 10:00, cu ajutorul random.org, se va face tragerea la sorți a câștigătoarei/câștigătorului dintre numerele de ordine obținute la înscriere.
Câştigătorul/câștigătoarea va fi anunțat/ă imediat
- pe pagina de Facebook a revistei,
- pe adresa de email cu care s-au înscris în concurs și
- printr-un update la acest articol.
În cazul în care primul câștigător desemnat nu răspunde în termen de 2 (două) ore de când a fost contactat de către organizator, se va efectua o nouă extragere.
***
Vă mulțumim pentru participare și vă dorim tuturor un an cu cel mai bun gust! 🙂
***
O prezentare a celor patru teme
Înainte de apariţia agriculturii şi domesticirea animalelor, gustul omului preistoric era determinat de dificultatea cu care îşi asigura grăsimile şi carbohidraţii necesari. Astăzi, ne începem dimineţile cu o omletă sau poate doar o cafea; la prânz luăm masa la restaurant sau un panino de la colţ, iar seara ieşim cu prietenii la sushi, pizza sau tacos.
Schimburile culinare au fost o formă de contact între civilizaţii dintotdeauna, societatea industrială modernă făcând posibilă creşterea varietăţii dietei prin globalizare, în timp ce pe de altă parte a contribuit la micşorarea diversităţii alimentare generale.
În cadrul atelierelor vom discuta despre preferinţe în materie de gust, ca şi despre efectele culinare ale trecerii la cultivarea plantelor şi păstorit, impactul schimbului columbian şi al comerţului cu condimente, beneficiile şi dezavantajele aduse de revoluţia industrială, colonialism, apariţia statelor naţionale, modernism şi postmodernism.
Temele întâlnirilor
1. Antichitatea – vom vorbi despre maniera ceremonială, dar bazată pe mâncare simplă din epoca homerică, estetica complexă în Roma imperială şi abordarea chineză, unde gătitul era folosit ca metaforă pentru guvernare – un text atribuit lui Laozi spune că „a conduce ţara este, în principiu, la fel cu a găti un peşte mic.”
2. Evul Mediu & Renaşterea – vom vedea cum bucătăria islamică a Evului Mediu combină elementele desertului arab cu bucătăriile persană, indiană şi bizantină şi atinge culmi ale sofisticării influenţând şi astăzi părţi din Europa spaniolă şi siciliană.
În aceeaşi perioadă bucătăria creştină este magnifică prin decor, acum apar, printre altele, sculpturile din zahăr sub formă de castele şi catedrale. Farfuriile lumii se schimbă graţie călătoriei lui Columb care aduce în Europa porumbul, cartoful, tomatele şi alte ingrediente fără de care nu ne putem închipui bucătăria azi.
3. Perioada cuprinsă între 1500 şi 1900 este marcată de intense schimbări economice, sociale şi culturale. Schimbul columbian a revoluţionat regimul alimentar, gustul şi organizarea socială şi economică a lumii. Produse de lux precum zahărul, cafeaua şi ceaiul au devenit accesibile tuturor claselor.
În rândul muncitorilor britanici din noile fabrici deserturile extrem de dulci care însoţeau ceaiul de după-amiază furnizau energie, reprezentând o pauză strategic plasată în programul de lucru.
Vom discuta ce a însemnat inventarea conservei prin sterilizare termică în borcane etanşe de către Nicolas Appert (în urma unui concurs al armatei lui Napoleon) şi ce legătură este între bouillon şi apariţia restaurantului, care este aportul gastronomiei franceze, despre marii chefs pe care i-a dat lumii şi cum au schimbat aceştia modul de a gândi, prepara şi servi mâncarea.
4. Gastronomia contemporană înseamnă în prezent stele Michelin şi industrializare masivă, terroir şi storytelling, nouvelle cuisine, haute cuisine, molecular cuisine, New Nordic Cuisine, globalizare, delocalizare, food waste, trasabilitate, demonizare, identitate, statut şi ideologie.
Vom analiza mişcări disidente precum Slow Food sau veganism, anxietatea cu privire la originea produselor şi vom identifica rădăcina şi formele luate de recuperarea şi reinterepretarea reţetelor vechi regionale sau chiar micro-locale în bucătăria neo-românească.
| Domeniu | Istorie, Civilizație & Antropologie, Stare de BINE 🙂 |
| Lector | Adriana Sohodoleanu |
| Dată începere | 12 ianuarie 2021 |
| Oră curs | 19:00 |
| Număr ateliere | 4 |
| Frecvenţă | săptămânal, marți (o întâlnire are 2h) |
| Tip | Teoretic |
| Varsta Minimă | 14 ani |
| Cost | 300 de lei (total pentru 4 întâlniri) |
| Cost redus (card fidelitate, studenţi, elevi, pensionari) |
Pentru reducere, folosește codul de cupon FIDELITATE |
| Loc | Cursul are loc online. Biletele se găsesc pe Eventim.ro. |
UPDATE 12 ianuarie:
ÎN URMA TRAGERII LA SORȚI, NUMĂRUL CÂȘTIGĂTOR A FOST 2, ADICĂ IONESCU LIANA. FELICITĂRI ȘI MULȚUMIRI CELORLALTE PARTICIPANTE, DAR ȘI TUTUROR CARE AU CITIT. 🙂
Citiţi şi
La passion de Dodin Bouffant / The Taste of Things
O trezire patriotică a simțurilor – Délicieux
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
