Aceasta este o întâmplare cu iubire și o baie. Are și poezie (chiar și la propriu, dată fiind rima de mai devreme), dar are și mult umor. Vă garantez eu, că doar am trăit-o la persoana I nu demult. Dar să nu mai lungesc vorba.
Acum vreo două luni am cunoscut un tip. Șarmant. Părea liber, disponibil, inteligent, stilat, frumușel… Cam tot ce caut eu la un bărbat, plus niște mărunțiș, așa că, la o socoteală rapidă, mi-a dat cu plus. Cu alte cuvinte, mi s-a părut dezirabil și am considerat că merită să mă cunoască. Și chiar să mă cunoască „mai bine”, dacă înțelegeți ce vreau să spun. M-am lăsat invitată (prin diferite tertipuri) la o nevinovată cafea, apoi la o nevinovată cină urmată de alte nevinovate întâlniri care au culminat cu, desigur, o nevinovată primă întâlnire la mine acasă. Pe parcurs, m-am convins că intuiția mea încă mai funcționează și, calităților detectate din start, le-am mai adăugat încă altele, care mai de care mai cu greutate, că m-am trezit în ajunul întâlnirii tare emoționată, exact ca o femeie îndrăgostită până peste urechi. Ceea ce, de altfel, cred că și eram.
sursă foto: mirror.co.uk
M-am gândit în fel și chip cum să-l impresionez și mai mult decât reușisem (speram eu) până atunci. Am început cu o ordine și curățenie la sânge prin casă, bucătăria (unde urma ca el să gătească pentru mine) și cada de baie (sâc!) unde urma ca eu să… pentru el, au avut prioritate. Apoi am intrat și eu în reparații generale tipic feminine – bine, nu m-am repezit să-mi pun silicoane sau botox, dar o mască cu de toate (miere, ou, castravete și cartof crud și ce alte ingrediente am mai citit eu că fac minuni de pe o zi pe alta), o epilare completă (ups!) și mani-pedi de revistă, tot am bifat. Ce să mai, cu câteva ore înainte de momentul întâlnirii, eram ca scoasă din cutie, cu inima frumos împachetată în sclipici și artificii, că mi-era și teamă să deschid gura ca nu cumva să se audă pulsul care bătea mai ceva decât clopotele mitropoliei.
Și a venit și momentul, și a venit și mult-așteptatul musafir. Cu flori, vin, zâmbet larg și priviri îndrăznețe, încurajatoare. Prima parte a serii a decurs ca la carte. Politicoși, prețioși și reținuți, ca-ntr-o reclamă retro la familia tradițională fix înainte de a deveni familie, dacă mă-nțelegeți ce vreau să zic. A gătit extrem de delicios (bine, de fapt, habar nu am ce a gătit, că am gustat de complezență, la ce zbucium trăiam, fix de mâncare nu-mi ardea, dar sunt convinsă că un bărbat ca el nu poate găti altfel decât delicios!), am băut, privindu-ne languros, din vinul adus de el, apoi, cum toate drumurile duceau în dormitor, eu am făcut o ușoară curbă și am ajuns în baie, unde ne aștepta magnifica mea cadă pe picioare plină cu spumă roz. Imediat după preliminarii și după ce apa a ajuns la temperatura ideală, de la emoții, de la vin sau pur și simplu de la neîndemânarea mea nativă, în timp ce voiam să pășesc în cadă cu stilul vedetelor de pe Instagram, am făcut o mișcare atât de greșită, încât am reușit să mă împiedic și să cad fără urmă de stil și, în cădere, să trag după mine inclusiv cada, ale cărei picioare, frumoase, nimic de zis, dar cam fragile pentru acest gen de echilibristică, au cedat fără regrete. Bref, m-am ales cu: mai multe vânătăi, o inundație și o cadă avariată. El, galant, s-a abținut să nu hohotească, m-a ajutat să mă ridic, m-a ajutat să reduc dezastrul și mi-a oblojit contuziile. Ne-am petrecut restul serii râzând (el) și icnind de durere (eu). Deci, fără s*x, dacă asta urma să mă întrebați.
Partea bună din poveste (da, pentru că e și o parte bună), a fost că la numai două zile m-a ajutat să înlocuiesc buclucașa cadă deja de nefolosit cu o cochetă cabină de duș (mai practică, vă zic eu, că am reușit s-o testăm împreună și-n siguranță!), prilej de alte hlizeli și nu numai, după cum deja m-a luat gura pe dinainte.
Acum, ce să vă mai zic, îl aștept din nou la mine, i-am pus gând rău mașinii de spălat! 🙂
Citiţi şi
Care sunt pașii în renovarea unui apartament vechi recent cumpărat?
Ce fac eu de mult nu se mai numește curaj, ci nebunie
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.