Când omenirea e bulversată de efectele nedorite ale științei scăpate de sub controlul uman, pare destul de îndrăzneț să abordezi figura unei femei de știință care-a modificat mediul. Bunăoară, cineasta Marjane Satrapi semnează o biografie cinematografică ce o aduce în prim-plan pe celebra savantă Maria Sklodowska/Marie Curie (cercetătoare din domeniul fizicii și al chimiei). Având în vedere consecințele negative ale descoperirilor științifice efectuate de această cercetătoare, dacă ne gândim doar la catastrofele nucleare de la Hiroshima și Cernobîl, filmul ar putea părea o discutabilă prejudecată. Adaptat după un roman (grafic) semnat de Lauren Redniss, lungmetrajul care a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, se concentrează atât asupra muncii, cât și asupra vieții amoroase. Dacă regizorul favorizează, cumva, geniul și feminismul, totuși, cântărește ‘pro’ și ‘contra’ unei descoperiri care încă împarte în tabere diverse umanitatea. Coincidență sau nu, această biografie cinematografică filmările a fost prezentată inițial în 2017, în anul în care se împlineau 150 de ani de la nașterea acestei femei-savant, dublu laureată cu premiul Nobel pentru Știință (Fizică și Chimie). Cum să povestești viața intensă a acestei femei poloneze naturalizate în Franța, fără a-și trăda puterea sau a ascunde dificultățile cu care s-a confruntat, ca femeie modernă, la sfârșitul secolelor XIX și XX? Sunt atâtea întrebări, dar cineasta de origine iraniană încearcă să le explice pe toate, frumos și convingător, în Radioctive.
Așadar, în Parisul sfârșitului de secol XIX, Marie e o femeie de știință pasionată de cercetare, dar căreia îi este greu să își impună ideile și descoperirile într-o societate dominată de bărbați. În Imperiul Rus, femeilor nu le era permisă continuarea studiilor superioare. Alături de cel care îi va deveni soț, Pierre Curie, un om de știință la fel de implicat ca și ea, își desfășoară cercetările asupra radioactivității și descoperă în sfârșit două elemente noi: radiu și poloniu. Această descoperire majoră îi va aduce râvnitul Premiu Nobel, cât și renumele internațional. Fizician și chimist de excepție, mai ales la acea vreme, a câștigat două Premii Nobel: primul a fost împărtășit cu soțul ei, Pierre Curie (în 1903), iar cel de-al doilea a fost răsplata pentru merite/cercetări științifice individuale (în 1911). Din păcate, după un accident tragic, Marie trebuie să își continue cercetările singură și să înfrunte consecințele descoperirilor sale asupra lumii moderne.
Maria Sklodowska fusese o poloneză care ajunsese la Paris, în 1891, pentru a-și continua studiile. Imediat după ce și-a dobândit diploma, l-a cunoscut pe Pierre Curie, alături de care a lucrat cu multă pasiune. În pofida tuturor piedicilor și adversităților, cei doi au obținut rezultate remarcabile. După teribilul accident în care l-a pierdut pe soțul ei, Marie și-a continuat singură cercetările. Chiar dacă a obținut încununarea activității cu acel Nobel, femeia-savant se îndoiește de beneficiile descoperirilor sale, sănătatea ei scăzând sub efectul radiațiilor.
Marie Curie (Rosamund Pike)
Situat în Parisul secolelor XIX și XX, Radioactive e turnat în limba engleză (producția e britanică, iar vânzările favorizează limba lui Shakespeare). Filmul are calități vizuale deosebite. Cineasta se preocupă să reconstituie o mitică perioadă Belle Époque – folosește animația 3D pentru a vizualiza structura atomică a materiei și diverse tehnici (de exemplu, schimbarea culorii) pentru a sugera consecințele (viitoare ale) descoperirilor lui Pierre și Marie Curie: tratamentul cancerului, bomba atomică, dar și dezastrele de la Hiroshima și Cernobîl. Dacă în film apare un Turn Eiffel ce ‘clipește’ anacronic, se explică: viziunea generală este una poetică într-o poveste despre impactul viitor al descoperirilor științifice revoluționare. Este ca și cum acest viitor ar face parte din prezentul personajelor. Satrapi acordă prioritate imaginii pentru a conferi sens: precum acea substanță verde care vizualizează uraniul, atunci când – de fapt – este incolor.
Verdele simbolizează moartea (descompunerea corpurilor), dar semnifică și speranța, la fel ca și cunoașterea (îngerul căzut – Lucifer – vrea să elibereze omul de dogma divină și ține în mână un smarald). În consecință, trei piloni ar putea să definească și radioactivitatea în ochii umanității: cunoașterea materiei (atomul), speranța la vindecare (cancer) și moartea (bomba atomică). Desigur, Marjane Satrapi nu rezolvă ecuația, dar indică componentele. La toate acestea, mai adaugă și un discurs feminist în cazul acestei femei care a trebuit să se afirme în fața dominației masculine în științe. Dincolo de amețitoarea și laborioasa activitate științifică, ceea ce ne interesează la Marie Curie este dragostea. Chiar dacă în Radioactive, acest sentiment capătă un aspect galvanizant, este copleșitoare și dramatică. Regăsim, la soții Curie, emulația intelectuală și euforia descoperirilor, cât și dispariția tragică a soțului, cu urmări copleșitoare pentru Marie, rămasă singură cu doi copii. Cineasta nu s-a limitat doar la unghiul rigid și limitativ al unei simple biografii, ci a extins raza, încercând să surpindă și progresul științific: efectele radioterapiei în medicină, dar și consecințele negative/nucleare în cazul de la Hiroshima.
Această incursiune caleidoscopilă pe tărâmul științei e prezentată în culori fantastice. Suportul celor doi actori celebri de la Hollywood – Rosamund Pike și Sam Riley – conferă un plus de valoare faimosului duo (egalitar, dar și complementar) științific Curie. Rosamund Pike iradiază din plin răceală și i-o împumută din plin irascibilei cercetătoare. Cu această narațiune cinematografică, Marjane Satrapi o leagă cu adevărat pe Marie Curie de Istorie, o femeie care a făcut totul pentru a obține locul pe care îl merita. Cu un montaj bine dozat,cu dialoguri cizelate și o regie inventivă, Radioactive oferă un portret nuanțat – intim și politic, dinamic și feminist – al celebrei Marie Curie.
Regia: Marjane Satrapi
Scenariul: Jack Thron
Imaginea: Anthony Dod Mantle
Montajul: Stéphane Roche
Muzica: Evgueno Galperine și Sacha Galperine
Distribuția:
Rosamund Pike – Marie Curie
Sam Riley – Pierre Curie
Anya Taylor-Joy – Irene Curie
Ariella Glaser – tânăra Irene Curie
Citiţi şi
Cheia fericirii tale nu poate fi un bărbat
Toate femeile au un bărbat care le-a marcat existența, al meu ești tu
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
