O femeie disperată

10 December 2014

“9 December 13:26

Am nevoie de un sfat. Am 28 de ani și sunt căsătorita de 2 luni, iar în relație cu soțul meu sunt de 9 ani. Am “crescut” împreună. Anul trecut, în aprilie, mi-am pierdut tatăl, iar soțul meu, pe atunci iubit, nu a fost lângă mine așa cum aș fi avut nevoie. Dar a știut să fie lângă mine în momentele grele un coleg de la muncă de care m-am apropiat în acea perioadă.

Se întâmpla anul trecut prin luna mai, ne întâlneam noaptea într-un parc de lângă blocul meu, până a venit frigul, luna septembrie. Așa că am fost nevoiți să ne “mutăm” în apartamentul lui, locuia singur, iar eu cu mama mea. Și așa a început totul, așa m-am îndrăgostit, iar pe la începutul lui 2014 eram aproape mutată la el, dormeam acolo, găteam acolo, ne comportam ca un cuplu veritabil.

Cu prietenul meu eram certată, îl evitam, vroiam să ne despărțim, el insista. Nu știau unul de celălalt și era tare obositor psihic. Doar că… la un moment dat, colegul s-a “transformat”. Eu îi sunt șefă la muncă, iar el a încercat să-mi fie șef acasă. Autoritar. Dur. Rece. Și poate bătăuș, dacă aș fi permis…

catuse

Într-o noapte de mai ne-am certat foarte tare, am spart tot ce avea de la mine, am aruncat ce-mi aparținea la coșul de gunoi, am strâns ce era de strâns și am plecat acasă. Am ales să fac nuntă. Soțul meu mă iubește foarte mult și experiența prin care am trecut m-a făcut să aleg să fiu iubită, decât să iubesc. Doar că din mai este un chin. Nu-mi dă pace. Ce-i drept, o perioadă l-am vrut înapoi. Am mai făcut dragoste de câteva ori, dar de când m-am căsătorit, niciodată.

El insistă… și nu mă lasă… Mă sună pe fix la muncă, eu îi închid, urcă la mine în birou fără să anunțe și încearcă să mă sărute. Mă apucă durerea de cap instantaneu când îl aud sau îl văd. Cum ceva frumos se poate transformă în ceva atât de urât? Ce să fac să nu-mi mai pese nici 0%?? Spre exemplu, în dimineața asta mi-a spus că m-a visat azi-noapte. Că a visat că nu vroiam să fac dragoste cu el, iar el vroia.

Nu mai dau randament la muncă din cauza lui…”

Realitate 100%. Ce părere aveți?



Citiţi şi

Când iubești

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Ziua în care am divorțat de mama

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. mircea / 8 February 2015 22:02

    Am sa incep prin a-ti spune ca-mi e mila de sotul tau;e clar ca…nu te merita;sustii ca te iubeste foarte mult,dar ii atribui toata responsabilitatea vinei tale atunci cind afirmi ca “”nu a stiut sa-ti fie aproape la decesul tatalui tau””.Iar asta a avut loc cind?!dupa 8 ani in care nu s-a “”saturat””de tine.Iar demersul tau cu nunta e clar ca a fost o “”solutie””la problemele tale,caci sa faci acest pas atit de intempestiv fara ca macar sa-ti informezi sotul cu privire la aceste circumstante e dovada clara de lasitate si egoism.Sincer sa fiu,cred ca-l meriti cu adevarat pe colegul de care spunea i.Sugestia mea(desi cu implicatii evident dureroase ptr. sot-nu ca ar avea vreo importanta ptr. tine)ar fi sa renunti la amindoi,caci asa cum spunea un antevorbitor,nu e de preferat nici situatia in care doar tu iubesti,dar nici cea in care esti doar iubita.

    Reply
  2. Andrei / 26 January 2015 15:52

    Sunt foarte curios de cum ar fi comentat doamnele o situatie inversata, in care un “el” ar face ceea ce face cucoana.

    Reply
  3. Animalu / 16 December 2014 0:52

    Ai scris de cateva ori cat de mult te iubeste sotul tau, dar niciodata ca il iubesti tu. Din ce ai scris pare ca a fost doar o roata de rezerva cand lucrurile nu mergeau cum vrei tu cu colegul.
    Minciuna, egoism, imaturitate – astea sunt lucrurile care te definesc prin prisma a ce ai scris. Esti sigura ca sotul tau te-ar mai iubi daca ar sti ce s-a intamplat? Oricum este irelevant pentru tine atata timp cat “esti iubita”.

    Reply
  4. Alter Ego / 11 December 2014 21:10

    Niciodată un bărbat egoist nu va şti să susţină până la capăt. Dacă nici ”nu te-a trecut pe numele lui” şi a devenit arogant şi agresiv, oricât l-ai iubi, el nu o să te iubească şi încă mai rău, nu o să te respecte. Mergând alături de un astfel de bărbat înseamnă să îţi fac sufletul praf, zi de zi.

    Un bărbat care te respectă şi care ştie să facă sacrificii pentru tine, acela trebuie păstrat. E o bună temelie pentru un suflet uriaş de femeie

    Reply
  5. carmen / 11 December 2014 20:01

    Ai ales bine!Daca ai indoieli,inchipuie-ti cum ar fi fost cu colegul peste 9 ani.Ai ales linistea si siguranta.

    Reply
  6. carmen / 11 December 2014 19:55

    Crede-ma ca ai facut alegerea buna pentru tine.Ai ales linistea si siguranta.Lasa trecutul si nu-ti irosi timpul pentru cine nu merita.

    Reply
  7. anca / 11 December 2014 15:04

    Buna,

    daca ,,iubitul de la munca,, chiar te deranjeaza ar trebui sa ii vorbesti foarte hotarat si sa ii spui ca iti doresti sa termine cu acest comprtament ptr ca te deranjeaza, chiar sa-l ameninti ca te simti hartuita si ca o sa apelezi la politie daca nu se opreste cu asta. Iar optiunea de a ramane intr-o casnice in care sa fi iubita, fara sa iubesti, ai sa vezi ca la un moment dat vei ceda, daca nu te poti preface, ptr ca este un chin sa nu iubesti, iti zic din proprie experienta

    Reply
  8. Oana / 11 December 2014 14:11

    Ce parere aveti de ajutor specializat|? Se chema “psiholog” si nu ne face niciun rau, din contra. A merge la psiholog nu inseamna ca esti nebun, ci suficient de matur sa iti dai seama ca ai o problema reala pe care nu o poti rezolva singur. Ar trebuie sa intelegem ca si psihicul se poate “imbolnavi” sau poate nu functioneaza corespunzator. As cum mergem la medic cand avem orice problema, asa si psihicul nostru are nevoie de “tratament” adecvat. Un om, fara eductie si experienta in lucrul cu om, ne poate face mult mai mult rau incercand sa faca bine. Fiecare are senzatia “ca stie mai bine” ce este de facut. Un psiholog este o oglinda prin care te poti uita la tine si te poate ajuta sa iei deciziile cele mai potrivite decizii pentru tine.

    Reply
  9. Luna / 11 December 2014 10:16

    Deși detest să opinez în vreun fel…mai ales în chestiuni sentimentale, intamplarea face ca, cumva, am trecut si inca mai trec printr-o situatie similara…
    Ceea ce se intampla in astfel de situatii tine de interiorul mental al feicaruia dintre noi, de felul in care suntem claditi ca fire, de felul in care intelegem notiunea de iubire si de cum putem constientiza diferenta intre iubire si ”indragostire” sau atasament…
    Pot spune cu certitudine ca indragostirea creaza atasament, iar atasamentul creaza..dependenta mentala, morala, fizica, sociala, etc…
    Ceea ce se intampla in povestea de mai sus…reprezinta un atasament…si o dependenta…
    E ca si in cazul drogului. Desi stii ca iti face rau, ca este o cale sigura spre distrugere, mental nu reusesti sa te opui tentatiei, dependentei..
    Orice substitut pe care il incerci, va esua…pentru ca dependenta creaza o stare de excitare nevroasa, emotionala, care te face sa te simti bine, chiar daca acest bine este urmat aproape imediat de rau, de culpa si de respingerea mentala a gestului comis…
    Cat despre casatorie, sotul iubitor si alte bla bla urii….astea nu sunt decat justificari sau incercari de a scuza dependenta dar si de a o mentine cu aceasta plasa de siguranta alaturi…
    Nu exista nu pot…exista nu vreau.
    Iar in acest caz, ca in toate cazurile similare, nu este vorba de patologie, ci de constructii mental-emotionale care permit si intretin astfel de situatii…

    Reply
  10. Simo / 11 December 2014 6:20

    E simplu pentru cineva detasat sa zica: “asa e mai bine”. Cel mai bine ar fi sa faci pace cu tine. Si sa cauti raspunsurile inauntrul tau. Oricum, orice sfat ti-ar da cineva, daca el se contrazice cu ceea ce simti tu, il vei ignora. Si pentru ca noi romanii, ne pricepem la dat sfaturi, nu voi face nici eu nota discordanta:”Schimba-ti locul de munca!” O noua provoare, ar fi mana cereasca.

    Reply
  11. Daniela Havarneanu / 11 December 2014 1:06

    Cine alearga dupa doi iepuri …
    Cam asa arata situatia, dupa umila mea parere.
    I-as spune “femeii disperate” sa-si urmeze glasul inimii, dar mi-e teama ca inima o va împinge catre disperare mai mult decât casnicia în care, macar, este iubita.

    Reply
  12. Bia / 10 December 2014 22:54

    Coboară pe Pământ!

    Reply
  13. Vera / 10 December 2014 22:51

    Parerea mea este ca aveti o relatie toxica cu acel coleg. Ca sa vorbesc prin gura unui astrolog, precis este un marcaj de Lilith intre voi. Adica obsesie, sex, posesivitate. E o karma nerezolvata, ce vine de demult din alte vieti si o sa tot revina pana ce intelegeti ce s-a intamplat ca s-o pute vindeca. Asta vrea acea rana: vindecarea si nimic altceva.
    Trebuie sa invatati sa practicati taierea legaturilor dintre voi. Gasiti pe net sfaturi. O sa va simtiti mult mai bine.
    Poate ca spun toate astea pt ca si eu am trecut prin asa ceva. Simteam ca mor, ca inebunesc si nu puteam stapani deloc ce mi se intampla. Norocul meu a fost, ca pe mine nu ma cauta cel pe care il iubeam si cred ca asta fost salvarea mea. Incetul cu incetul m-am desprins si m-am linistit. Il iubesc si acum dar altfel, mult mai linistit. Am invatat in rastimpul asta sa iert multe, nu numai lui ci si altora, inclusiv mie.

    Reply
  14. Suflet de Hristina / 10 December 2014 22:49

    Cred ca problema e mult mai subtila si delicata. In niciun caz nu se rezolva cerand sfaturi online. Cert e ca… nu e vina ei! Instabilitatea emotionala si sentimentala isi au radacini in mediul familial. Pare ca sunt chestiuni mai vechi. Cu siguranta pierderea tatalui a atarnat greu… N-as indrazni s-o sfatuiesc, insa umila mea parere este ca are nevoie de urmatoarele trei “solutii”: sa-si tina mintea ocupata facand ceea ce ii place mai mult, sa se apropie mai mult de Dumnezeu si sa-si aminteasca de… stima de sine. Totodata este esential sa nu-i fie teama de toate starile ce o incearca, dimpotriva, sa le constientizeze si sa le accepte. Vor trece…

    Reply
  15. Laura / 10 December 2014 22:48

    Te vrea pentru ca nu te poate avea. Cand te va avea, va fi din nou ‘cel’ din cauza caruia ai plecat. Relatiile sunt frumoase la inceput pana se transforma. Unele se transforma in povesti frumoase, altele se transforma in cosmaruri. Alege iubirea si respectul.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro