“9 December 13:26
Am nevoie de un sfat. Am 28 de ani și sunt căsătorita de 2 luni, iar în relație cu soțul meu sunt de 9 ani. Am “crescut” împreună. Anul trecut, în aprilie, mi-am pierdut tatăl, iar soțul meu, pe atunci iubit, nu a fost lângă mine așa cum aș fi avut nevoie. Dar a știut să fie lângă mine în momentele grele un coleg de la muncă de care m-am apropiat în acea perioadă.
Se întâmpla anul trecut prin luna mai, ne întâlneam noaptea într-un parc de lângă blocul meu, până a venit frigul, luna septembrie. Așa că am fost nevoiți să ne “mutăm” în apartamentul lui, locuia singur, iar eu cu mama mea. Și așa a început totul, așa m-am îndrăgostit, iar pe la începutul lui 2014 eram aproape mutată la el, dormeam acolo, găteam acolo, ne comportam ca un cuplu veritabil.
Cu prietenul meu eram certată, îl evitam, vroiam să ne despărțim, el insista. Nu știau unul de celălalt și era tare obositor psihic. Doar că… la un moment dat, colegul s-a “transformat”. Eu îi sunt șefă la muncă, iar el a încercat să-mi fie șef acasă. Autoritar. Dur. Rece. Și poate bătăuș, dacă aș fi permis…
Într-o noapte de mai ne-am certat foarte tare, am spart tot ce avea de la mine, am aruncat ce-mi aparținea la coșul de gunoi, am strâns ce era de strâns și am plecat acasă. Am ales să fac nuntă. Soțul meu mă iubește foarte mult și experiența prin care am trecut m-a făcut să aleg să fiu iubită, decât să iubesc. Doar că din mai este un chin. Nu-mi dă pace. Ce-i drept, o perioadă l-am vrut înapoi. Am mai făcut dragoste de câteva ori, dar de când m-am căsătorit, niciodată.
El insistă… și nu mă lasă… Mă sună pe fix la muncă, eu îi închid, urcă la mine în birou fără să anunțe și încearcă să mă sărute. Mă apucă durerea de cap instantaneu când îl aud sau îl văd. Cum ceva frumos se poate transformă în ceva atât de urât? Ce să fac să nu-mi mai pese nici 0%?? Spre exemplu, în dimineața asta mi-a spus că m-a visat azi-noapte. Că a visat că nu vroiam să fac dragoste cu el, iar el vroia.
Nu mai dau randament la muncă din cauza lui…”
Realitate 100%. Ce părere aveți?
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Ziua în care am divorțat de mama
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
