Nunțile barbare – Hacksaw Ridge

Unul dintre cei mai surprinzători realizatori rămâne australianul Mel Gibson, care  uimește încă o dată cu producția Hacksaw Ridge, a cărei premieră a avut loc la Festivalul de Film de la Veneția (anticamera Oscarului). Prolificul cineast a pregătit un pachet cu surprize vizuale ce marchează o ideologie aparte: deși detești războiul, trebuie să elogiezi combatanții. Mel Gibson a construit o fabulă cinematografică despre pacifism, bazându-se pe excese de violență. Vizionar în concepție, Hacksaw Ridge derutează și iscă interogații, dar, în egală măsură, emoționează prin măiestrie artistică.

Țesută din adevăruri istorice, povestea cinematografică plină de suferință evocă un trecut nu prea îndepărtat (al doilea Război Mondial) pentru asanarea morală a privitorilor contemporani. Așadar, filmul aduce în prim-plan imaginea lui Desmond Doss (1919-2006), un voluntar american, care a refuzat să ucidă sau să poarte arme, rămânând fidel convingerilor sale religioase (adventist de ziua a șaptea), dar a servit ca medic, alături de soldații americani care au luptat împotriva japonezilor, în Pacific.

Confruntat cu ostilitățile din partea camarazilor, dar și cu dogmele și ierarhiile militare, Doss va reuși să ofere o magnifică lecție de eroism în bătălia de la Hacksaw Ridge (Okinawa), salvând 75 de răniți căzuți între liniile japoneze, chiar sub focul inamicului necruțător. A fost decorat, în 1945, cu Medalia de Onoare a Congresului, pentru curajul său, chiar de președintele american Harry Truman. Băiatul timid, din Virginia, a devenit o pildă vie de abnegație, spirit de sacrificiu și patriotism (Captain Glover: „All I saw was a skinny kid. I didn’t know who you were. You’ve done more than any other man could’ve done in the service of his country. Now, I’ve never been more wrong about someone in my life, and I hope one day you can forgive me”).

Interpretarea rolului acestui soldat, ieșit din canoanele clasice, i-a fost încredințată actorului Andrew Garfield, al cărui aer de adolescent rebel s-a potrivit perfect tipologiei. Mel Gibson excelează  în găsirea unei chei potrivite pentru armonizarea emfazei hollywoodiene și fermitatea unui individ/caracter unic. Filmul a fost croit pe tiparul unui parcurs moral: antrenamentul recrutului urmărește punerea în abis a mentalității cazone, apoi triumful final: Doss probează vitejia care îl va face să apară în ochii camarazilor ca un veritabil luptător. Regăsim toate ingredientele unui blockbuster radical fiindcă filmul realizat de Gibson oferă din plin realism vizual (aproape de naturalism) care „izbește” (mutilări, cadavre sângerânde roase de șobolani, detonări în lanț) și irită retina privitorilor.

Ecuația în care sunt implicate violența și adevărul traversează mai toată filmografia lui Mel Gibson (Braveheart, The Passion of the Christ, Mad Max, Apocalypto). Idealismul pacifist etalat pe un fond de ultraviolență ține de filosofia personală a  celebrului realizator, mai toate elementele fondatoare ale barbarului din Braveheart și Apocalyto sunt reunite în Hacksaw Ridge, redând cu fidelitate un scenariu dantesc. Abil mânuitor al secvențelor care emoționează, Mel Gibson introduce și o elegantă romanță, un subtil contrapunct pentru imensul câmp de luptă ce acaparează ecranul, după cum și violența tatălui (abrutizat de ororile Primului Război Mondial) va fi „îndulcită” prin salvarea lui Doss de la pericolul Curții Marțiale (grație intervenției paterne).

Facilitatățile metaforice ale maestrului Mel Gibson sunt la ele acasă și în acest film: verbiajul religios, modelul de abnegație, confruntarea cu realitățile multiple, complementare și comprehensive – toate ilustrează legitimitatea unei diversități de convingeri (Cpt. Glover: „Most of these men don’t believe the same way you do, but they believe so much in how much you believe”). Să nu pierdem din vedere și planul second, în care sălbăticia și cruzimea inamicilor japonezi „reechilibrează” inocența eroului, iar imaginile de pe ecran ne reamintesc de tablourile lui Goya.

Paradoxul acestui film rezidă în însăși omenia lui Doss în contrast cu ororile violenței (Desmond Doss: „Help me get one more”). Pentru a reliefa moralitatea înaltă a eroului, cineastul o pune în antiteză cu abjecția inamicului nipon, dând un sens profund peliculei. Precum eroul de pe ecran, care i-a răspuns afirmativ căpitanului la întrebarea: „Ești conștient că inamicul nostru este un veritabil Satan?”, Gibson are un punct de vedere inconfortabil, dar plin de sens. Hacksaw Ridge stabilește un acord între violență și mesajul religios, realizează o „nuntă barbară”, încercând să trezească conștiițele adormite ale contemporanilor.

Regia: Mel Gibson

Scenariul: Andrew Knight, Robert Schenkkan

Imaginea: Simon Duggan

Montajul: John Gilbert

Muzica: Rupert Gregson-Williams

Distribuția:

Andrew Garfield – Desmond T. Doss

Teresa Palmer – Dorothy Schuttle

Hugo Weaving -Tom Doss

Vince Vaughn – Sergent Howell

Sam Worthington – Cpt. Glover

Rachel Griffiths – Bertha Doss

Matthew Nable – Lt. Cooney

Luke Bracey – Smitty

Durata: 139 min.

Premii, nominalizări, festivaluri:

Premiile Oscar, 2017:

Premii Globul de Aur, 2017:

Premiile BAFTA, 2017:

Citiţi şi

Spune-mi DA

Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea

“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.