Din motive medicale, violonistul Joshua Bell a fost nevoit să-și anuleze participarea la Festivalul Internațional George Enescu. Concertul programat pentru data de 7 septembrie 2021, urma să îl susțină împreună cu Academy of St Martin in the Fields. Ne-ar fi plăcut să-l ascultăm, dar și să-l vedem mai de aproape pe virtuosul violonist care participase la două experimente interesante cu destui ani în urmă – concertele din stații de metrou, primul mai cunoscut decât al doilea. Iată-le povestea.
În dimineața zilei de 12 ianuarie 2007, în stația de metro L’ENFANT PLAZA din Washington, DC, publicația Washington Post organizează un concert de vioară ca un experiment social asupra percepţiei gustului şi priorităţilor oamenilor. Stop and Hear the Music. Ce urmăreau să afle sau să verifice?
- Dacă suntem în stare să percepem frumuseţea într-un loc public, la o oră nepotrivită.
- Dacă ne oprim s-o admirăm.
- Dacă putem să recunoaştem talentul într-un context neaşteptat.
Un om cu o vioară a cântat şase piese de Bach timp de 45 de minute. În timpul acesta aproximativ 2000 de oameni au trecut prin acea staţie, majoritatea în drum spre serviciu. După vreo trei minute un om între două vârste l-a observat şi s-a oprit să-l asculte pentru câteva secunde, apoi a grăbit pasul, mânat probabil de programul său strict. 4 minute mai târziu, violonistul a primit primul său dolar, o femeie i l-a aruncat în pălărie fără să se oprească. După 6 minute, un tânăr se reazemă de perete ca să-l asculte, după care se uită la ceas şi pleacă spre peron. După 10 minute, un copil de 3-4 ani se opreşte în fața muzicianului, dar maică-sa îl trage grăbită de hăinuţă. Copilul se mai opreşte odată să-l privească pe violonist, dar maică-sa îl împinge nervoasă înainte, aşa că cei doi se mişcă, el întorcând capul din când în când. Lucrul acesta se va repeta cu mai mulţi copii, ai căror părinţi îi împing de la spate, grăbiţi să ajungă la treburile lor. În 45 de minute cât a durat experimentul, violonistul a cântat nonstop. Numai şase oameni s-au oprit să-l asculte pentru câteva momente și cam 20 au lăsat nişte bani. Omul a colectat în total 32 de dolari.
El a terminat de cântat şi s-a lăsat tăcerea. Nimeni nu l-a observat, nimeni nu l-a aplaudat. Nimeni n-a remarcat, dar acesta era Joshua Bell, unul dintre cei mai buni muzicieni ai lumii, câștigător al unui premiu Grammy. El a interpretat câteva din cele mai dificile piese scrise vreodată, pe o vioară estimată la 3,5 milioane de dolari. Cu câteva zile înainte, umpluse o sală de concerte din Boston. Valoarea medie a biletelor a fost de 100 de dolari.
Aproape 8 ani mai târziu, Joshua Bell repetă experimentul în stația de metrou Union. De data asta nu a cântat singur, ci împreună cu muzicieni studenți de la fundația National Young Arts. Ansamblul a interpretat trei piese de Johann Sebastian Bach și au încheiat cu o dedicație specială pentru tânăra generație, pentru care a fost de fapt organizată această performance. Piesa de încheiere a fost creația unui compozitor de numai 16 ani, care s-a întâmplat să fie unul dintre cele mai mari genii ale secolului al XIX lea – Felix Mendelssohn.
©Lauren Landau/WAMU
O posibilă concluzie în urma primului experiment ar fi că dacă nu avem câteva momente să-l ascultăm pe unul dintre cei mai buni solişti ai lumii cântând cea mai bună muzica scrisă vreodată pe unul din cele mai bune instrumente făcute vreodată, oare de cât de multe alte lucruri minunate ne lipsim în existenţa noastră?
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
De ce și-ar face cineva implant de păr – convingeri, pe bune!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
