Nu cred într-o singură iubire până la moarte. Aruncaţi cu pietre, daţi-mi foc şi aruncaţi-mă în apă! Îndrăznesc să spulber motivul romantic şi să îngrop secole de iubiri eterne ce au inspirat poeţi suferinzi. Cred în legătura puternică numită prietenie ca singura care îi leagă pe oameni pe viaţă şi care poate continua şi dincolo de moarte. Singura relaţie care uneşte neuronii şi sufletele care empatizează. Iubirea e pumnalul înfipt în cap, uneori strică prietenii, vine şi pleacă purtându-ne în iluzia că e nesfârşită. Cere şi consumă, dar dă puţin şi pe moment. Te poate face precum un fluture purtat de vânt de primăvară sau un duşman urât în oglindă. Chiar în aceeaşi zi. Te poate înălţa şi da cu tine de pământ. În aceeaşi oră.
Suntem suma iubirilor noastre, a amintirilor pe care le triem pe drumul nostru, “pe asta o iau cu mine, pe asta o las“. Fiecare iubire o pregăteşte pe cealaltă. Se căleşte din supărări şi dezamăgiri, se hrăneşte din lacrimile celeilalte. Curăţă răul de dinainte şi face loc următoarei. Ştii, e ca atunci când înveţi să mergi pe gheaţă şi cazi, şi te ridici, şi iar cazi, uneori te doare. De fapt te doare de fiecare dată.
Mai cred că oamenii se plictisesc repede în iubire. Ce e după e doar o amăgire vâscoasă, care se diluează pe măsură ce trece timpul. Poţi să stai cu cineva o viaţă, fără să-l iubeşti şi să nu-l înşeli. Deci nu mă obligaţi, vă rog, să cred în fidelitate.
Cred în iubirea coaptă, pregătită de nu se ştie câte predestinate iubiri de dinainte. Cea care are din ce în ce mai puţine îndoieli şi doar un gram de neîncredere. Pentru că mai cred că iubirea fără o fărâmă de îndoială e proastă şi oarbă. Nu te poţi da cu totul cuiva, oricât îl iubeşti. Îţi aparţine măcar propriul suflet. Nu e bine sa ţi-l dai pe tavă, fără ca măcar să-l înveleşti într-o foiţă protectoare de prudenţă. Se scriu texte motivaţionale pentru libertatea celuilalt. Dar cu libertatea ta cum e? Când poţi fi tu liber, atunci îi poţi înţelege libertatea celui de lângă tine. Şi iar veti arunca în mine cu pietre, îmi veţi da foc şi arunca în apă. Dar, ca să fii capabil de asta, trebuie să ai resurse. Şi de unde le poţi lua, dacă nu din altă iubire? Nu v-am mai spus? Iubirile nu se termină niciodată, ci continuă dintr-una într-alta.
Pe Corina o găsiţi cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
