Nu e prima dată când o poveste cu un mesaj înduioșător este atribuită unei celebrități cu scopul evident de a ajunge la cât mai mulți oameni. Este și cazul “biletelor la circ” pentru o familie numeroasă la care tatăl actriței Katharine Hepburn ar fi contribuit chiar cu banii pentru propriile bilete.
De câteva zile, mai precis de pe 13 martie, această poveste despre importanța gestului de a dărui s-a viralizat incredibil pe Facebook, iar atenționarea că nu Hepburn e autoarea n-a contat prea mult. USA Today a făcut o investigație și a descoperit că autorul este Dan Clark și povestea a fost publicată în 1995 într-o culegere de texte inspiraționale.
Bun, i-am făcut dreptate autorului (care, pentru informarea voastră, e un vorbitor charismatic de mare succes), acum să citim povestea. Al cărei mesaj despre bunătate este minunat oricând, dar mai ales în vremuri grele, când poate restaura încrederea în oameni. 🙂
“Odată, pe când eram adolescentă, stăteam la rând cu tatăl meu să cumpărăm bilete pentru circ. În sfârșit, mai era doar o familie între noi și ghișeu. Această familie mi-a făcut o impresie adâncă. Aveau opt copii, toți probabil sub vârsta de 12 ani. După felul în care erau îmbrăcați puteai spune că nu-i dădeau banii afară din casă, dar hainele lor erau îngrijite și curate. Copiii erau bine crescuți, cum stăteau ei la rând, doi câte doi în spatele părinților lor, ținându-se de mână.
Turuiau emoționați despre clovni, animale și spectacolul pe care aveau să le vadă în acea seară. Din entuziasmul lor puteai simți că nu mai fuseseră niciodată la circ și că ar fi o bucurie unică în viața lor. Tatăl și mama erau în fruntea tribului, foarte mândri. Mama îl ținea de mână pe soțul ei, privindu-l ca și cum i-ar fi spus „Ești cavalerul meu în armură strălucitoare”. El zâmbea și se bucura să-și vadă familia fericită.
Doamna de la ghișeu l-a întrebat pe bărbat câte bilete dorește. El a răspuns cu mândrie: „Aș dori să cumpăr opt bilete pentru copii și două bilete pentru adulți”. Doamna de la bilete i-a spus prețul. În acel moment, soția bărbatului îi dădu drumul mâinii, lăsă capul în piept, iar buza bărbatului începu să tremure. Apoi s-a aplecat puțin mai aproape și a întrebat: „Cât ați spus?” Vânzătoarea a repetat prețul. Omul nu avea destui bani. Cum să se întoarcă și să le spună celor opt copii ai săi că nu are suficienți bani pentru a-i duce la circ?
Văzând ce se întâmplă, tatăl meu a băgat mâna în buzunar, a scos o bancnotă de 20 de dolari și apoi a lăsat-o să cadă pe jos. (Noi nu eram bogați în niciun sens al cuvântului!) Tatăl meu s-a aplecat, a ridicat bancnota de 20 de dolari, l-a bătut pe om pe umăr și i-a spus: „Scuză-mă, domnule, hârtia asta v-a căzut din buzunar”. Omul a înțeles ce se întâmpla. Nu cerșea un ajutor, dar cu siguranță l-a apreciat într-o situație disperată, sfâșietoare și jenantă. S-a uitat direct în ochii tatălui meu, i-a luat mâna cu amândouă mâinile și, cu voce tremurată și o lacrimă curgându-i pe obraz, a răspuns: “Mulțumesc, mulțumesc, domnule. Acest lucru înseamnă foarte mult pentru mine și familia mea.”
Eu și tata ne-am întors la mașină și am mers acasă. Cei 20 de dolari pe care tatăl meu îi dăduse omului din fața sa erau banii cu care urma să cumpărăm propriile biletele. Deși nu am apucat să vedem circul în seara aceea, amândoi am simțit o bucurie mult mai mare decât ne-ar fi putut-o da vreodată orice spectacol de circ. În acea zi am învățat valoarea gestului de a da.”
Foarte frumos, într-adevăr, dar un motiv suficient pentru care povestea nu-i putea aparține actriței atât de premiate este numărul copiilor Hepburn – erau erau șase frați și surori. Eh, cum să se ducă tatăl la circ doar cu unul? 🙂
Citește și Nu mai am răbdare, atribuit actriței Meryl Streep.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
