Aș fi frumoasă, dacă nu m-ar încurca nasul. Nu o zic, eu, ci oricine mă vede. Inclusiv familia mea glumește pe seama nasului meu. Am o deviație de sept și asta îmi marchează viața. Nu mai spun câți băieți și apoi bărbați au preferat să aibă aventuri scurte cu mine în loc de o relație, căci un obstacol de netrecut stătea în calea iubirii noastre: nasul meu.
„Nu-i de nasul tău”, „Nu-ți lua nasul la purtare”, „Obrazului fără nas îi stă rău”, dar nu și-n cazul tău și câte și mai câte nu se șopteau pe lângă mine sau chiar în fața mea, fără nici cea mai mică jenă, de parcă eu aș fi fost doar un nas în prelungirea căruia există, întâmplător, o femeie.
Însă am învățat ceva din toate aceste suferințe și anume că, dacă ar fi să le pun una peste alta, ar face un munte, dar nici măcar el nu ar putea să-mi „ascundă” problema. Bine, o problemă perfect remediabilă, căci, într-un final, aveam să merg aici și nimic nu avea să mai fie ca înainte, însă haideți să vă spun de ce numai „într-un final”.
Pe mine nu mă deranja atât de tare și, deși nu pot spune că-mi plăcea forma lui, după o scurtă perioadă de complexe, am trecut în extrema cealaltă și am hotărât nu să mă mândresc cu această situație, ci să o folosesc în avantajul meu.
Mai exact, am decis să mă operez doar după ce-mi voi găsi perechea (și nu înainte) pentru ca astfel să fiu sigură că eu însemn o idee mai mult decât un chip frumos „nestricat” de un nas cu defect. Riscant? Evident! Dar asta nu m-a împiedicat să mă înarmez cu o incredibilă încredere în mine – jumătate jucată, jumătate reală – și cu un simț al umorului care o poate face și pe muma pădurii să pară agreabilă și chiar charismatică.
Ei, bine, deși am avut mult de căutat, până la urmă, am întâlnit bărbatul pentru care nasul meu nu reprezenta nimic mai mult decât, să zicem, un accesoriu. Iar eu, victorioasă, de-abia atunci m-am operat și, din rățușca cea năsoasă – ca să zic așa, m-am transformat în femeia pe care, până acum, numai eu o vedeam. Iar el, tandru și mai isteț cu două minute decât restul bărbaților, mi-a șoptit imediat după că intuise, din primul moment, ce voiam să fac…
Însă deja avea să fie prea târziu să mai protestez, căci mă îndrăgostisem până peste nas urechi de el!
Citiţi şi
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
