Ştiu că ne pricepem cu toţii la modă şi avem ‘fashion sense’ din naştere, dar de ce simţim nevoia să râdem de cei care, în opinia noastră sau chiar în opinia generală, n-au aşa ceva?
Citesc de dimineaţă postări sau comentarii ale unor prieteni pe Facebook, oameni inteligenţi sau foarte inteligenţi, de altfel, despre ţinuta pe care a ales să o poarte judecătoarea Iulia Motoc la numirea sa în CCR, fără să înţeleg de ce: 1) e ceva ce merită dezbătut şi 2) avem dreptul (moral) să comentăm acid şi superior alegerea doamnei.
Este ea numită în CCR pentru merite deosebite în domeniul modei? Este o celebritate care îşi câştigă existenţa din asta (a se citi “notorietate şi afinitate/acceptare”)? Spune ceva această ţinută despre competenţa domniei sale, cât să poată fi privită cu dispreţ sau luată în derâdere?
OK, ţinuta poate fi considerată excentrică şi nu e ceea ce ar recomanda specialiştii pentru un eveniment oficial, dar, atât timp cât e decentă (nu se văd părţi ale corpului care trebuie ascunse, prin convenţie generală) şi curată, nu înţeleg de ce toate comentariile astea răutăcioase şi judecăţile de valoare. În cele din urmă, putem argumenta, ca şi în alte cazuri, că e vorba de alegere personală.
Nu spun că nu contează cu ce ne îmbrăcăm, sau că nu transmitem un mesaj prin felul în care o facem. Dar ne învăţăm copiii că e discriminare să arătăm cu degetul spre/să râdem de/ să dispreţuim pe cineva pentru cum arată, ca apoi să transformăm un faux-pas în îmbrăcămintea cuiva într-un subiect de dezbatere pe Facebook, pe bloguri sau în media clasică.
Aştept să citesc pe undeva şi obişnuitul “doamna are nevoie de un stilist” la care am deja replica pregătită: dar de ce, pentru numele lui Dumnezeu, şi-ar angaja un stilist (presupunând că şi-ar putea permite şi că ar şti/avea de unde să-l ia) cineva care nu e o celebritate şi nu şi-a construit nici cariera, nici recunoaşterea pe felul în care arată şi se îmbracă?
Citiţi şi
Pentru toate femeile de 60+, pardon, pentru toate femeile :)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.