Oricât ne ferim în ultimul timp să recunoaştem – clădind în acest scop adevărate sisteme filosofice aflate în echilibru instabil – femeile au nevoie de bărbaţi şi invers. Asta nu exclude faptul că putem, foarte bine, trăi unii fără alţii. Evident, că putem. Dar nevoia rămâne. Strivită între „puterea” femeii şi laşitatea bărbatului.
Din punct de vedere feminin, definiţiile date bărbatului sunt destul de complexe şi nu neapărat conforme cu adevărul. Însă femeile sunt predispuse la multe concesii, uneori chiar şi atunci când nu găsesc la un bărbat nimic din ceea ce caută şi doar pentru că sunt îndrăgostite. Cunoaşteţi cazuri, nu? Ei, bine, despre astfel de cazuri vreau să vorbesc.
Despre acești bărbaţi care pun mai presus de orice propria stare de bine, propriul orgoliu, propriul stomac şi, să nu uităm, propriul prohab. Şi cu asta, basta, se cred bărbaţi, demni de iubirea femeii de lângă ei. Uite că nu e chiar aşa. Pentru că nu e suficient să ai un p*nis în pantaloni ca să fii bărbat.
Degeaba eşti „mascul feroce”, dacă ai divorţat de bun simţ, tandreţe şi emaptie. Degeaba eşti mândru de performanţele tale erotice, dacă uiţi că ele se desfăşoară alături de o femeie pe care o abandonezi nemulţumită. Degeaba dai cu pumnul în masă, de răsună cartierul, asta nu înseamnă că ţi-ai impus punctul de vedere, ci bădărănia şi proasta creştere. Degeaba „aduci un ban în casă”, dacă ţii morţiş să ştie toată lumea că nevastă-ta câştigă mai puţin şi astfel este o „întreţinută”. Degeaba ai pretenţia că eşti un bărbat modern, dar acasă, conform tradiţiei patriarhale transmisă cu sfințenie de mama personală, nu ridici un deget, asistând indiferent la treburile casnice, care, cumva, nu te privesc, de parcă nu ar fi casa ta, de parcă nu ai trăi şi tu acolo, de parcă ţi-ai fi luat slujnică cu nuntă şi verighetă, şi nu soţie. Degeaba eşti o prezenţă plăcută, te aranjezi şi te ferchezuieşti, dacă o faci ostentativ, doar pentru a atrage priviri străine, menite să-ţi hrănească şubreda încredere în propriile forţe. Şi, nu în ultimul rând, degeaba te dai mare familist, ținând teorii oricui este dispus să te asculte, omorând facebook-ul cu înțelepicunea-ți, dacă, de fapt, tu nu eşti nici pe departe… fidel. Degeaba te pricepi la cuvinte, dacă le folosești ca să minți și să rănești… Deageaba…
Guest post by Anays M.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Povestea pantofilor portocalii
Mesaj pentru prietenii și cunoscuții tăi de la… scumpa ta amantă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
