Și chiar în prima zi, mă bagă în seamă un tip cu care, recunosc, nu prea simțeam că am multe în comun. Dar am continuat să vorbim câteva zile, după care ne-am mutat pe facebook. Și după două săptamani m-am decis să ne și vedem. Unde credeți că l-am dus? Într-un parc, unde mă așteptam să fie lume, lume multă, normal. Doar că lumeaaa… ia-o de unde nu-i! Unde era toată lumea în seara aia?!?
Tipul, înalt, 1,90 și ceva, eu 1,70. Situația stătea bine la început, mereu mi-au plăcut tipii înalți. Zic ”plăcut” pentru că nu am avut parte de tipi înalți, nu atât de înalți pe cât îmi doream eu. Îl iau eu la plimbare prin parc și în scurt timp îmi dau seama că nu exista vreo șansă ca noi să avem o relație.
Ne așezăm totuși pe o bancă și hop, tipul dă să mă pipăie. Bă, nene?! Stai așa, că ne cunoaștem de nici o oră. Adică, sunt eu singură de doi ani, dar nu cred că s-au schimbat atât de multe în timpul ăsta. Cum, deja am trecut la pipăit? Nu vrei să mă cunoști mai bine, să mă întrebi dacă mai am un alt prenume, ce culoare îmi place sau ce părere am despre fața ta?
– Câți copii vrei să ai?
– Maxim doi, răspund eu surprinsă.
– Eu vreau șase sau măcar patru!
– Eu nu voi face niciodată patru copii, mă trezesc vorbind.
– Știi? Asta le întreb pe toate cu care mă văd și dacă nu vor măcar patru copii, nu mai există a doua întâlnire.
– Înseamnă că nici cu mine nu va mai exista!
– Voi, româncele, gândiți prost când vine vorba despre căsătorie și bărbați. Dacă ați fi mereu cum vrea bărbatul, nu s-ar mai duce ăla să vă înșele cu alta. Trebuie să fiți mereu la dispoziția lui. De asta voi divorțați după câțiva ani de căsnicie, că nu știți să vă țineți bărbatul lângă voi. La noi, nu există așa ceva.
– Serios?! De ce spui, ”voi, româncele”? (Wtf, Basarabia nu mai este România acum?!)
– Știu cum stă treaba și aici, zice el.
Tipul era moldovean, dar când am început să vorbim nu m-a deranjat lucrul asta.
– Dacă vom fi împreună, vei fi sclava mea în pat. (Poftim?!?)Ai văzut Fifty Shades of Grey, nu? și încercă să mă tragă de păr. Ce făceau ăia acolo-i jucărie!
Bă, sa dea dracu’, ăsta nu e sănătos la cap. Zâmbesc ca tâmpa, să nu-l provoc, și mi-e clar că trebuie să pun rapid capăt acestei întâlniri.
– Să plecăm, zic, e târziu și s-a făcut frig.
Se conformează, dar în drum spre ieșirea din parc mă trezesc că îmi lipește o palmă peste fund și îmi spune că îl excită faptul că mă doare. Plec ca din pușcă.
După două zile, mesaj. “Nu ai de gând să spui nimic?” “Cred că ne-am zis ce era de zis.” “Nu vrei să ne mai vedem?” “Nu.” “Nici să mai vorbim?” “Nu.” “Nici sex nu vrei să facem?” BLOCK!
Deci gata cu conturile pe site-uri de matrimoniale! Mie mi-a ajuns! Las altora norocul să-și cunoască acolo iubiții sau viitori soți!
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Voi ați observat cât de greu e pentru unii să suporte fericirea, binele sau succesul altora?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
