De curând, a ieșit pe piață o carte absolut necesară: NESUPUSELE. Și este chiar despre ce spune titlul: femei, 100 la număr, care exact așa au fost la vremea lor. Vremea în care erau înregistrate și pomenite prioritar și preponderent realizările bărbaților, și prin urmare, necunoscute au rămas ale lor, femeilor. O nedreptate corectată în an centenar, într-un volum cu 100 de povești de viață ale unora dintre cele mai importante personalități feminine din istoria noastră.
De Basm – Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți a avut ideea și această carte concepută pentru copii, dar necesară întregirii memoriei colective a românilor, este despre scriitoare, femei de știință, sportive, artiste, spioane și activiste pentru drepturile omului, principese și generații întregi de femei casnice, a căror muncă absolut esențială nu a primit vreun strop de recunoaștere.
Dar cine sunt nesupusele?
„Nesupusele sunt femei de succes în sensul obișnuit al termenului, dar şi într-un sens mai generos – în care reuşita înseamnă diplomaţie, adaptare asumată la vremuri, empatie, grijă cotidiană pentru aproape, implicare, discreție, coloană vertebrală, modestie, tandreţe, răbdare.”
Poveștile celor 100 de femei sunt scrise și ilustrate la rândul lor de femei. De texte s-au ocupat Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu, Iulia Iordan, Laura Grünberg și Cristina Andone, iar de ilustrații, Sorina Vazelina, Szabo Zelmira, Maria Surducan, Ileana Surducan, Cristina Radu, Anabella Orosz, Kurti Andreea, Keszeg Agnes, Oana Ispir, Livia Coloji, Maria Brudașcă și Criss Barsony.
Pentru popularizarea poveștilor, autoarele cărții urmează să susțină ateliere cu copii și adolescenți în toată țara. Dar fiecare dintre noi putem contribui cu propriile povești despre nesupusele din viața noastră – mame, bunici, profesoare, vecine – pe platforma online www.nesupusele.ro.
O poveste din 100
(sursa: scena9.ro)
Escadrila albă, ilustrată de Livia Coloji
Aripi salvatoare
ESCADRILA ALBĂ
text de Victoria Pătrașcu
Era în timpul sângeroșilor ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial. În cei șase ani de război, românii au luptat de la Stalingrad până în Munții Tatra. Zilnic, zeci, chiar sute dintre ei, erau răniți. Cineva trebuia să-i aducă pe acești oameni de pe front în spitalele unde medicii puteau să le salveze viața. Așa a apărut o unitate sanitară de aviație cum nu a mai existat nicăieri în acele vremuri, Escadrila Albă. Un echipaj de avioane sanitare conduse doar de către femei.
Marina Știrbey, ea însăși aviatoare, a venit cu ideea înființării acestei escadrile. Și, astfel, Nadia Russo, Virginia Duțescu, Mariana Drăgescu, Virginia Thomas, Victoria Pokol, Maria Nicolae, Stela Huțan Palade, Eliza Vulcu au ajuns să zboare spre și dinspre front. Niciuna nu a ezitat să plece la război.
Avioanele, vopsite în alb, n-ar fi trebuit să fie ținta tirurilor inamice. Dar, la război, nimeni nu respectă regulile. Așa că fiecare zbor a devenit o aventură periculoasă și un joc al aviatoarelor cu moartea. În scurt timp avioanele și-au lepădat hainele albe și au îmbrăcat culorile de camuflaj ale războiului.
Fiecare misiune era dificilă și orice zi putea fi ultima pentru oricare dintre aviatoarele Escadrilei Albe. Au îndurat frigul, foamea, bombardamentele, au dormit sub cerul liber sau în corturi mizerabile de campanie. Nu s-au văitat niciodată. Fiindcă de ele depindea viața atâtor oameni.
Uneori pericolul venea chiar de la cei cărora încercau să le salveze viața. Răniții erau oameni simpli. Unii nu văzuseră în viața lor un avion. De multe ori erau inconștienți atunci când erau urcați de medici la bord și, adesea, se trezeau în aer. Urlau și se agitau înspăimântați. Așa că aviatoarele aveau, pe lângă misiunea și așa dificilă de a pilota avionul pe deasupra teritoriilor inamice, și pe aceea de a-i ține imobilizați pe bolnavi pe targă. Nu de puține ori avioanele s-au defectat și au aterizat forțat. Și nu o dată, pe furtună, aviatoarele au reușit în ultima clipă să evite crestele ascuțite ale munților.
Datorită misiunilor Escadrilei Albe, mii de vieți au fost salvate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aviatoarele care au făcut parte din această formație au fost, după război, uitate.
Cuvânt-cheie: devotament
Escadrila Albă a fost înființată la inițiativa Marinei Știrbey, după modelul organizației finlandeze Lotta Sward. Numele i-a fost dat de către scriitorul Curzio Malaparte, jurnalist acreditat pe frontul din România. În actele Armatei Române a rămas sub numele de Escadrila Sanitară.
O parte dintre aviatoarele care au făcut parte din Escadrila Albă au rămas, după război, instructoare de zbor. După instaurarea regimului comunist nu au mai avut parte de niciun fel de recunoaștere și au fost excluse din aviația română.
***
Volumul Nesupusele vine după alte două evenimente editoriale de necesară recuperare istorică și culturală: Povești de seară pentru fete rebele, în două volume, Editura Litera, cu poveștile de viață ale unora dintre cele mai importante femei din istoria lumii, și Femei în știință, editura Nemira.
Citiţi şi
Alice Munro – am început să scriu proză scurtă pentru că nu am avut timp să scriu altceva
Curiozitatea feminină în ipostaza regală – femeile cercetător premiate de L’Oréal – UNESCO
Cea mai fericită zi din viața mea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
