Într-o lume aflată într-o permanentă dinamică, când ideologiile se întrepătrund și se contrazic, pe fondul unor controverse (chiar și de natură medical, panica iscată din pricina unor pandemii), devine potrivită alegerea unui serial cu aspect de film noir, dar cu puternice rezonanțe în contemporaneitate: Babylon Berlin. Bărbați înarmați năpustindu-se asupra unui tren de noapte, un camioane cu marfă, oameni pitulați în tufișuri – totul pare periculos și subversiv în această mini-serie în care sunt mixate genuri (theriller, film neo-noir). Toată lumea se îndreaptă către Berlin și totul duce la Berlin, la «Babilonul Berlin», inima Republicii Weimar. Așadar, avem de-a face cu o producție clădită cu ajutorul unui buget generous pentru o așa serie epatantă din puncte de vedere vizual, clădită după un scenariu bine-uns, cu o distribuție ce reunește actori credibili.
Cel mai scump serial german de până acum are acțiunea plasată în epoca Republicii de la Weimar. Producţia germană are ca sursă de inspiraţie romanele poliţiste ale scriitorului german, Volker Kutscher. Amestecând politica, spionajul, ancheta polițistă, cronica social și amorul, serialul reconstituie, cu fidelitate, o formidabilă epocă istorică. Există hiperinflație, sărăcie și disperare pe străzi, veterani șocați din războiul precedent, văzuți ca niște ‘arme defecte’, gata pentru a fi aruncate la gunoi. Extrema dreaptă populistă câștigă avânt, așa cum se întâmpla în toată Europa. (Sună familiar? Brexit sau Donald Trump?) În cluburile de noapte, viața e frenetică, jazz-ul e în plină evoluție, sub perdelele de fum, se ascund acte imorale, dar, parcă nimănui nu-i pasă. Obrăznicia e la cote înalte, ritmul politic pare o ‘bombă cu ceas’, iar Germania oscilează între comunism și nazism. Deși perioada e una mai puțin cunoscută, se întrevăd destul de clar temele: revoluția troțkistă, ascensiunea nazismului, expansiunea antisemitismului din Germania interbelică, spiritul revanșard față de tratatul de la Versailles, dar și zorii psihanalizei, apariția unor noi modalități de tratare a unor afecțiuni psihice.
Serialul Babylon Berlin îl păstrează, în centrul acțiunii, pe tânărul inspector de poliţie, din Köln, Gereon Rath. Pe parcursul celor 16 episoade, Rath este ajutat, în rezolvarea problemelor, de inteligenta (viitoare) colegă, Charlotte Ritter. Comisarul fusese transferat la secția ‘Moravuri’ cu scopul de a demantela o rețea mafiotă, care alimenta Berlinul cu filme porno. Rath este veteran din Primul Război Mondial și suferă de tulburări de stres posttraumatic. Își ascunde zguduirile în spatele fiolelor de morfină, care îl eliberează, pe furiș, de tensiuni. Deși e un bun catolic și aruncă peliculele pornografice, pare că se adâncește și el în zone mai întunecate. Jonglând cu implicațiile politice și diplomatice, tânărul comisar este ajutat de locotenentul Bruno Wolter și de ambițioasa Charlotte Ritter. Opțiunile sale politice nu sunt la vedere, dar este evident că îi place să danseze.
La fel de interesantă, dar și ambiguă, este fermecătoarea Charlotte Ritter. Fragila fată, din cartierul Neukölln (zonă plină de imigranți) ziua visează să devină detectiv, dar nopțile și le petrece în Moka Efti. Ca mai toate tinerele din Weimar, suava flapper, trudește zi de zi pentru a-și menține familia pe linia de plutire, în timp ce nopțile și le consumă în cabaretele unde colcăiau spioni, industriași și agenți străini infiltrați printre petrecăreții de ocazie. Distribuția îi reunește și pe actorii Leonie Benesch, interpreta rolului Greta Overbeck, cât şi pe actorul Christian Friedel, interpretul fotografului Graf, alături de austriacul Karl Markovics, aici, în rolul jurnalistului de investigaţii Samuel Katelbach. În seria a doua, îl putem vedea și pe actorul Sabin Tambrea (născut la Târgu-Mureș, cunoscut și din serialul Ku’damm 56: Rebel With a Cause), acum, în postura unui actor melodramatic, Tristan Rot.
Această rafiografie a Berlinului de la sfârșitul anilor ’20 reflectă amploarea și ambiția masivă a germanilor care glisau între extreme, cu puțin înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Costumele, decorurile, dar – mai ales -, ilustrația sonoră construiesc o veritabilă frescă a societății germane. Personajele sunt perfect încadrate în decorul high-life-ului berlinez interbelic. Acţiunea decurge subtil, intrigant şi în mod creativ, stârnind interesul spectatorului. Chiar dacă devin pretexte ficționale, multe dintre acțiunile de pe ecran sunt pornite de la adevăruri istorice: reînarmarea armatei germane, în vederea pregătirii pentru un nou război, s-a realizat cu ajutorul rușilor, iar pregătirea piloţilor Luftwaffe a avut loc în secret, tot în „curtea” marelui inamic de mai târziu al Germaniei, U.R.S.S. Detaliile ‘de epocă’ ilustrează atmosfera, iar personajele întregesc tabloul general. Regăsim comuniştii germani, spionii sovietici (fie ei stalinişti sau troţkişti), spionii germani (reprezentanţii monarhiei, Kaizerului Wilhelm al II-lea), naziştii, evreii, industriaşii nemţi, gangsterii etc. Stereotipurile se identifică și ele destul de ușor: ‘feminista’ Charlotte Ritter, liderul grupării comuniste germane, doctorul Völcker sau ‘rușii albi’/contesa rusă Svetlana Sorokina. Actriţă de origine lituaniană, Severija Janušauskaitė, are o contribuție esențială deoarece o întrupează pe contesa Sorokina, dar și interpretează două melodii din magistrala coloană sonoră de care se bucură serialul. De fiecare dată, spectatorul alege cum să interpreteze scenele, iar – la finalul serialului – realizatorii își exprimă în mod vădit, una dintre temele esenţiale ale serialului.
Aflat în concurență cu alte seriale de același calibru (Breaking Bad, House of Cards și Downton Abbey) dinamicul serial german se detașează prin abilitatea realizatorilor de a strecura, subtil, printre crime, sex, evenimente istorice, aspecte ce țin de spiritul vremurilor actuale. Evoluţia în spirală a istoriei face, probabil, ca realizatorii să reactualizeze un apel la adresa suficienţei practice a omului din zilele noastre, provocat din toate părţile de nenumărate libertăţi. Fără doar și poate, democrația aparține sferei negocierilor, dar și jocurilor de culise, mai ales că deja s-a spus că: „Life is a cabaret”. Atenție la neatenția din babilonie!
***
Regia: Henk Handloegten, Achim von Borries, Tom Tykwer
Scenariul: Henk Handloegten, Achim von Borries,Tom Tykwer
Imaginea: Bernd Fischer, Frank Griebe, Philipp Haberlandt
Muzica: Tom Tykwer, Johnny Klimek, Reinhold Heil, Kristjan Järvi, Gene Pritsker
Distribuția:
Volker Bruch – Comisarul Gereon Rath
Liv Lisa Fries – Charlotte Ritter
Peter Kurth – Inspectorul Bruno Wolter
Severija Janušauskaitė – Contesa Svetlana Sorokina/Nikoros
Citiţi şi
Hercule Poirot vânează fantome – A Haunting in Venice
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
