După ce-ai trecut mai multe praguri psihologice decât ai fi vrut, cam apare riscul de-aţi „uita” vârsta şi de a continua să pariezi pe ţinutele care, în urmă cu 10-20 ani, îţi veneau atât de bine. Atât de bine, încât, privindu-te în oglindă îmbrăcată la fel, nu o vezi pe cea de acum, ci pe cea din trecut. Greu să te obiectivezi, adevărat. Aşa că, riscul de a ne îmbrăca „tinereşte” după o jumătate de secol de viaţă ne pândește hoțește slăbiciunile. Unele se apăra bine și nu vor îndrăzni ceva, oricât de mic, însă altele vor „sparge regulile” şi puțin le va păsa de critici, de tendinţele modei sau de ce „se cuvine”. Și vor purta ce-și doresc, uneori cu atâta convingere şi firesc, încât pot chiar seta trenduri deloc ridicole. Ei, dar pentru asta îți trebuie curaj, nu nebunie, să fim înțelese!
Citește, de vrei, și Grația de a îmbătrâni 🙂
Acum câțiva ani, și nu cred că s-au schimbat prea multe de-atunci, subiectul era foarte actual. Și tot femeile erau cele care taxau extravaganțele sau inadecvările suratelor care cădeau în capcana perfidă întinsă de timp, încadrându-le în categoria tristă a “oilor care se cred miele”. Deloc flatant, nu? Cu alte cuvinte, doamnele trecute de 40, 50 de ani, ar trebui să înţeleagă că, de exemplu, gecile de piele nu mai au ce căuta în garderoba lor. O anume balanță sigur că trebuie păstrată, chiar de vedete, dar spune-i asta Madonnei! Considerată ridicolă de unii, tot ea este idolul altor milioane de femei. Numai că, dacă nu ești Madonna, greu vei trece netaxată de lumea în general neiertătoare cu excesele altora.
Dacă moda „oilor care se cred miele” este considerată ca fiind una deplorabilă, nici reversul medaliei, al modei bazate pe vină şi ruşine nu este soluţia. Femeile nu ar trebui să se simtă vinovate că, după ce şi-au îndeplinit rolul faţă de familie, continuă să trăiască, să se îmbrace „viu” şi să iasă în lume. Iar drept „pedeapsă”, să aleagă culori șterse şi croieli anoste. Cum, desigur, nici fustele mini sau platformele nu reprezintă alternativa, dar, vorba anticilor, „aurea mediocritas!” – aurită este calea de mijloc! 🙂
Isabella Rossellini
Și primul pas către acest echilibru ar fi să acceptăm că imaginea din oglindă este realitatea noastră, nicidecum cea conservată în mintea noastră, după care mai suspinăm nostalgic. Știu, zilnic ni se inoculează, într-un fel sau altul, ideea că aspectul tânăr te face mai competitiv, că tinerețea rămâne un avantaj de categoria grea, dar nu facem depresie pentru că dulcea pasăre și-a mutat cuibul în viața copiilor noștri, nu?
Când ne năpădește tristețea, zic să mai aruncăm un ochi la femeile cărora le-a ieșit de minune împăcarea cu timpul: Catherine Deneuve, Helen Mirren, Meryl Streep, Isabella Rossellini… Sigur mai admirați și voi alte câteva, și nu neapărat actrițe. 🙂
Catherine Deneuve
O femeie pe care o admir pentru mult mai multe – Alexandra Shulman (58 de ani), editor-in-chief la Vogue UK – a hotărât, când a împlinit 50 de ani, să nu facă nicio schimbare în garderobă. „Contează mai mult cum arăt şi cum mă simt.” Corect! Şi ea vorbea despre pericolul de a cădea în extreme – fie să arăți ca un pom de Crăciun imposbil de neobservat, sau, dimpotrivă, să devii invizibilă. Din nou, aurea mediocritas, nu uitați!
Doamnelor, prin urmare, stilul trăiește cât și voi. Moda se schimbă, toleranța socială își poate modifica nivelul, oglinda vă mai poate minți o vreme (dacă nu puneți ochelarii de vedere, multe dispar miraculos, de la praf, la riduri :)), bărbații încep să vă facă mai repede confidențe, decât complimente, asta e, n-avem prea multe de făcut! Dar câte ceva, acolo, tot putem face. Cu înțelepciunea care ne spune că nu suntem nici disperate, nici oi care se cred miele, dacă mai lăsăm la vedere din pielea trupului (bine îngrijită), dacă purtăm culorile juneții, o tăietură îndrăzneață, o coafură tinerească, un machiaj discret, un zâmbet triumfător, dacă pășim de la o înălțime confortabilă (musai!) ca și cum nu ducem toate poverile lumii pe umeri. Vorba aceea, cine-a zis că n-avem voie una sau alta? 🙂
Citiţi şi
Aceste fotografii, aceste momente în timp…
Țara în care nu te poți compromite
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
