Când marea majoritate a femeilor active suferă azi de oboseală cronică și au ajuns să viseze mai degrabă la un pat gol în care să doarmă trei zile și trei nopți, credeți că le mai pasă de ce se întâmplă în minutele de dinaintea somnului? Nu, nu vorbim de acele trei minute, care au efect de somnifer doar pentru el…, ci despre minutele de somnolență care fac trecerea spre somn și pe care le studiază un grup de cercetători ai Universității Camdridge. (Și ca să nu mai zicem ironic “desigur, cine alții decât cercetătorii englezi?”, dăm și explicația: universitățile britanice au uriașe fonduri pentru cercetare, iar Bill Gates a fondat și finanțează generos o fundație în Cambridge.)
Ce vor aceștia să afle mai precis? Cum o persoană conștientă, stăpână pe sine și trează se transfomă într-una adormită, inconștientă și visătoare, și dacă pre-somnul este unul din cele mai creative momente ale zilei.
„Mulți oameni adorm foarte rapid, alții foarte, foarte greu” spune Sridhar Rajan Jagannathan, cercetător din Chennai (Madras), India, care are neobișnuita sarcină de a urmări oamenii când adorm. “Tranziția durează de la 5 la 20 de minute și comportamentul fiecăruia în aceasta scurtă perioadă diferă enorm. Pentru unii, călătoria este calmă, iar pentru alții plină de turbulențe. Unii oscilează între nevoia de somn și dorința de a rămâne treji, reușind să se opună, conștienți încă, etapelor de început ale instalării somnului.”
Dacă suntem în fotoliu, citim sau ne uităm la un film, nu-i bai, alunecarea în somn poate cel mult să ducă la scăparea cărții sau a telecomenzii din mână, dar dacă suntem la volan, puteam aluneca spre somnul veșnic și să mai luăm și pe alții cu noi. Spre exemplu, în laboratoarele de la Cambridge se studiază, pe lângă timpul de reacție și cum diferă el în funcție de această stare, și de ce dreptacii sunt mai predispuși la accidentele cauzate de somnolență.
Dacă nu ești într-un context în care e riscant să adormi, vestea bună e că în timpul acestor câteva minute misterioase de dinainte de somn se întâmplă că imaginația și creativitatea înfloresc. „Inhibițiile se împuținează când te afli în această stare de tranziție, făcându-te mai creativ. Ești mai liber să te exprimi și mai dornic de a face greșeli.” Acum, dacă nici în vis n-am avea curaj, chiar ar fi foarte trist… 🙂 Așadar avem confirmarea că moțăiala e profitabilă pentru artiști, muzicieni și scriitori.
sursă foto: brendaknowles.com
Mai aflăm și cum rezonăm cu lumea din jur atunci când adormim. Sunetele și cuvintele nu produc reacții, în timp ce, dacă cineva îți rostește numele, cel mai probabil, te vei trezi. „Este foarte bizar” spune el, „să observi câtă putere are numele unei persoane”. Dar să vezi sforăitul ce putere are! Asta n-au studiat? Că unul sănătos te trezește și din morți, nu doar din adormire. Dar acestă “descoperire” oferă indicii despre cum funcționează creierul nostru – nu ca o mașină care detectează sunete, ci ca una care răspunde unor informații cu încărcătură emoțională, identificând un nume dintre alte multe sunete, chiar și în somn.
Altă descoperire, pe care am verificat-o deja măcar o dată, este că atunci când dormim nu pierdem noțiunea timpului. O persoană care are un zbor foarte devreme se poate trezi chiar cu câteva minute înainte să îi sune alarma. Că nu se întâmplă tot timpul stau dovadă cursele pierdute…
Și acum, țineți-vă bine: dr. Bekinschtein confirmă însă cel mai necruțător detaliul despre somn: singurul moment când într-adevăr nu putem adormi este atunci când ne dorim asta. Un experiment la care au participat studenți plătiți să adoarmă a arătat că efectele acelei dorinței și presiunea experimentului au avut efectul contrar. Ce să vă mai spun, n-au făcut experimentul cu cine trebuie. Unii ar fi bucuroși să adoarmă și gratis. Dar probabil că obosiții cronici n-au îndeplinit criteriile de selecție.
Și ultima recomandare venită din partea cercetătorilor de la Cambridge: mai multă atenție ar trebui acordată procesului de relaxare de dinainte de somn. Când ne plângem de insomnii și de dificultatea de a avea un somn odihnitor, cel mai des suntem întrebați de câte ore de somn avem parte sau dacă ne trezim des noaptea. Niciodată medicii nu sunt interesați de modul în care adormim. Acesta este de fapt important și foarte legat de probleme noastre.
Acestea au fost rezultatele parțiale ale studiului despre adormire.
Cu siguranță, putem avea foarte multe motive pentru care adormim aproape instantaneu: faptul că ne simțim fericiți, împliniți, că iubim ziua care tocmai a trecut și avem încredere că mâine va aduce aceeași stare de bine, pentru că, nu-i așa, nu există niciun semn că lucrurile s-ar putea dezechilibra. Totul e în mintea noastră. Amintirile plăcute ne oferă confort, o lectură liniștitoare ajută corpul să producă melatonină (hormonul de care depinde instalarea somnului), un film cu happy-end sau chiar o muzică în surdină, căldura unui așternut primitor sau ale altui trup pot face mai ușoară trecerea spre vis, acolo unde totul se întâmplă, de cele mai multe ori, așa cum ne dorim. Călătoria fiecărei nopți e un ritual care depinde nu numai de destinația spre care ne-am dorit-o mereu, ci și de puterea noastră de a ne lăsa atrași de ea, fără să ne împotrivim. De ce ar fi altfel?
Traducerea și adaptarea articolului original: Teodora Ancău
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Automatizarea porților înseamnă siguranță și confort
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
