Mărturisesc că nu mă miră deloc ideea ministrului turismului de a transforma oaia în emblemă a României, nu pentru că aș considera-o o „statuie vie”, ca ministrul agriculturii Petre Daea, sau pentru că m-ar atrage „prin har și duh”, cum îl atrage pe Gigi Becali, ci pentru că este o bună emblemă a poporului mioritic pe care doresc să-l făurească guvernanții: se supune până la sacrificiu, nu are pretenții și nu a devenit nicăieri, niciodată, un simbol al inteligenței. Faptul că ea ne-a fost propusă de un ministru cu discurs agresiv și fără viziune cu privire la dezvoltarea turismului nu face decât să confirme teoria mea. Iar faptul că partidele aflate la guvernare promovează un astfel de ministru, deși se delimitează de oaie ca simbol național, mi se pare din nou relevant: aceștia sunt politicienii noștri, nu alții, și de aceea, adaog, guvernanții se feresc să contamineze spațiul mioritic cu exigențe străine. Avem câteva exemple extrem de elocvente.
Primul dintre aceste exemple se leagă de laserul de la Măgurele, mai concret proiectul Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics – ELI-NP – finanțat din fonduri europene care, după ce a adus înapoi acasă mai mulți cercetători români care au studiat în străinătate, ar mai avea nevoie de încă o sută de oameni de știință, ceea ce, spun cei din domeniu, înseamnă că ar trebui angajați și străini. Aici apare problema, ne-a informat DIGI24, pentru că autoritățile le cer acestora, indiferent de performanțele lor științifice confirmate, să-și echivaleze studiile în România. Procedura poate dura chiar și un an pentru cei din UE, și mult mai mult pentru cei dinafara ei. Dar care cercetător cu un CV competitiv s-ar supune oare furcilor caudine ale birocrației românești? Să nu uităm însă că are și birocrația rostul ei – și anume acela de a proteja mediocritatea națională de orice competiție. Acest tip de protecționism a devenit deja un program politic, mai ales al guvernelor PSD. Ne amintim că, la începutul lui mai, ministrul cercetării, relicva iliesciană Șerban Valeca, a modificat în totalitate componența consiliilor consultative ale Ministerului Cercetării și Inovării (MCI), eliminându-i pe experții străini din procesul de evaluare a aplicațiilor de cercetare. Ministrul Valeca nu a dat înapoi nici după protestele Consorțiului Universitaria, care reunește cele mai importante cinci universități, adică un sfert dintre studenții și cadrele didactice universitare, plus circa jumătate din “output”-ul științific național, preferând perpetuarea tensiunilor cu mediul academic autentic. Am spus autentic, pentru a-l delimita de marea mocirlă de mediocritate universitară care, din păcate, reușește, prin forță numerică, să-și impună punctul de vedere în privința coborârii standardelor de excelență și a promovării imposturii. Nu vom relua acum scandalul plagiatelor demnitarilor, căci este bine cunoscut, dar nici nu-l vom uita, pentru că impostura academică nu a fost eliminată, ci, dimpotrivă, va fi favorizată de măsurile pe care au început deja să le ia parlamentarii. Astfel, Camera Deputaților a votat pe 4 aprilie eliminarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Certificatelor și Diplomelor Universitare (CNATDCU) și a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) din procesul de evaluare a școlilor doctorale. CNATDCU, ne amintim, a jucat un rol esențial în stabilirea verdictelor de plagiat în cazul tezei lui Victor Ponta, de pildă. Oricum rolul său va fi redus și în această privință, pentru că parlamentarii susțin autonomia universitară, ceea ce înseamnă că și chestiunea plagiatelor este lăsată exact la latitudinea universităților care au acordat titlul de doctor în baza unei lucrări plagiate!
De ce ne facem rău cu mâna noastră? se vor întreba unii. Pe cine deranjează calitatea în educație sau venirea unor cercetători străini de prestigiu în România? Se pare că deranjează în primul rând Consiliul Rectorilor, care reunește, pe lângă universitățile românești de calitate, și universități de o calitate mai mult decât îndoielnică, înființate mai ales în tot felul de localități fără tradiție academică pe criteriile mulțumirii clientelei politice a diverselor partide. De acolo pleacă toate ideile legate de autonomie, care exclud orice raportare la standarde de exigență naționale sau europene. Și pentru ca să vă conving că este cu adevărat vorba de o un program politic în acest sens, vă amintesc că PSD a modificat, cu sprijinul parlamentar al PNL, criteriile de promovare în universități stabilite de Legea educației naționale elaborate sub conducerea lui Daniel Funeriu. Este de înțeles, nu-i așa? Cum altfel s-ar putea asigura promovarea non-valorilor din puzderia de non-universități care emit pe bandă rulantă diplome pe care doar România le recunoaște? Din păcate, acest mecanism este folosit tocmai pentru a dota activul și clientela politică a partidelor cu diplome care să le permită accesul la funcții în administrație, chiar dacă aceste diplome nu au nici o valoare. Și atunci, cum vor accepta acești funcționari cercetători veniți din afara sistemului nostru național generator de non-valori? Cum să-i primească ei cu brațele deschise pe cercetătorii străini, care s-ar putea să stabilească repere de excelență incomode pentru Miorița noastră? Ne amintim că, pe vremea guvernului Năstase, numeroși tineri români au fost trimiși la studii la marile universități din America pentru a asigura ulterior cadre cu înaltă calificare pentru administrația de stat. Prea puțini s-au întors, iar din aceștia, majoritatea s-au trezit că nu-și pot găsi locuri de muncă tocmai în administrație. Subiectul a fost dezbătut câteva săptămâni și apoi uitat, cum sunt toate subiectele care privesc constituirea unei elite politico-administrative autentice. Uitați-vă la CV -urile miniștrilor români și să-mi spuneți și mie când veți găsi un doctorat obținut la o mare universitate europeană sau americană. Dar competența nu este un criteriu al promovării politice, după cum știm și vedem. Și acum gândiți-vă că Angela Merkel este doctor în fizică și Emmanuel Macron absolvent al Institut d’études politiques și al École Nationale d’Administration. Nu merg mai departe, pentru că ar fi penibil, dar observ că Donald Trump are un CV universitar slab – și se vede.
Dificultățile ELI-NP de a atrage mințile luminate din întreaga lume nu sunt deci o excepție, ci consecința logică a unei politici duse de ani de zile de clasa politică, cu precădere de PSD, dar nu numai de el. Această politică, însoțită de mentalitatea păguboasă pe care a generat-o, o vom regăsi la toate nivelurile: nu numai în anularea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori de școli sau în instituirea plagiatului ca formă acceptabilă de comportament încă din gimnaziu, ci și în numirea unor neaveniți în funcții de prestigiu cultural, cum ar fi încredințarea conducerii ICR unui designer de modă, fără nicio experiență în managementul cultural. Mergem mai departe și observăm că, deși vorbim de peste cinci ani de transformarea Consiliilor de administrație ale companiilor de stat în sinecuri pentru favoriții politicienilor, acest fapt nu l-a împiedicat pe ministrul energiei să numească recent în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica o fostă prezentatoare TV, un fost operator de producție grafică, și pe protagonista unui scandal sexual, fără alte competențe dovedite, pe numele său Andreea Lambru. Ultimii doi au lucrat anterior în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Aceeași contraselecție funcționează deci peste tot, prin decizie politică.
Această calitate îndoielnică a administrației dar și a clasei politice, care impune standarde joase de competență și deontologie în toate domeniile, este una din marile vulnerabilități ale României, mai ales prin aceea că împiedică elitele reale să se coaguleze în țara noastră, iar fără elite naționale constituite și influente suntem condamnați la o poziție periferică în „concertul națiunilor”, mai ales în perspectiva progresului științific și tehnologic care va domina deceniile viitoare. Iar elitele au nevoie de interacțiune cu elitele constituite la nivel internațional pentru a fi validate și eficiente.
Celor care împiedică formarea și afirmarea unor astfel de elite și interacțiunea noastră cu mințile luminate ale planetei ar trebui să le spunem că sunt proști – cum strălucit sugera Aneta Bogdan într-o discuție despre promovarea ovinei la rangul de simbol național. Nu ar trebui însă să ne adresăm numai lor, ci tuturor celor care îi susțin, îi acceptă, îi votează și, în loc să-i sancționeze, se adaptează la lumea lor strâmbă și se lasă sacrificați – întocmai ca în Miorița.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Eu voi lăsa ChatGPT să țină examenul final pentru mine. Voi distrați-vă învățând
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
