Mi-am imaginat depărțirea de tine de sute de ori. Visam la ziua în care voi fi suficient de curajoasă să plec, să te las cu tot cu obiceiurile tale proaste, cu toate crizele tale de personalitate, cu toate toanele și nebuniile tale… Ce-aş fi vrut să te văd cum te trezești singur dimineața, să-ți iei toate lucrurile, să-ți calci singur cămășile, să-ți duci singur toate tabieturile! Mi-am imaginat că, în ziua în care te voi părăsi, voi purta rujul roșu pe buze, rujul pe care atât îl detestai, aveam să port tocurile și o rochie drăguță, voiam ca în ultima amintire să mă vezi pe mine, cea adevărată.. aveam să-ți spun că te părăsesc, să-ți văd privirea uimită și apoi să-mi fac ieșirea teatrală lăsându-te singur.
Altă dată mi-am imaginat că purtam hălățelul roșu, preferatul tău, fără nimic altceva sub el și îmbrăcată aşa te-aş fi așteptat și te-aş fi ademenit în brațele mele, ca la sfârșit în timp ce-ți atingeai extazul să-ți șoptesc suav: s-a terminat dragule, am terminat-o cu tot și toate! Așa aveai să-ți amintești de mine mereu, când urma să te afli pe culmile plăcerii!
Alteori, veneai acasă istovit și, în loc de o cină caldă și frumosa ta soție, te așteptau o masă goală și o casa neprimitoare…
Ți-am scris sute de scrisori de despărțire și îmi imaginam fața ta când urma să le citești. Probabil te-ai fi gândit că e una dintre scrisorile alea pe care obișnuiam să ți le scriu, în care îti declaram ca proasta cât de îndrăgostită sunt de tine, cât de norocoasă sunt să te am în viața mea și multe alte chestii siropoase ce nu te impresionau niciodată. Nuuu, scrisoarea asta urma să aibă impact asupra ta, avea să fie devastatoare, parcă și vedeam felul în care ți-ai fi încruntat sprâncenele, ai fi stâns pumnii și ai fi citit-o pe nerăsuflate, ai mai fi citit-o o dată si încă o dată neştiind ce este cu tine… M-am bucurat nespus în imaginația mea, mă bucura durerea ta, îmi facea plăcere să te văd singur, distrus…
Altă dată îmi imaginam cum plecam de acasă imediat după tine, cum luam avionul spre o destinație necunoscută, dispărând din viața ta. Cum te-ai mai fi dat peste cap să afli unde sunt și ce fac, iar eu te-aş fi lăsat câteva luni să-ți epuizezi resursele și nervii și ți-aş fi trimis o fotografie cu o altă eu, fericită, savurând un cocktail pe o plajă, departe!!! Ce nervos ai fi fost văzâdu-mi zâmbetul după ce îți făcuseși mii de griji!!! Mi-am imaginat sute de despărțiri de tine și în toate scenariile te părăseam fericită, purtându-mi rujul roșu!
Simply, A!
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Decât fericită la Costinești, mai bine în depresie la Monaco
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
