Povestea unei foarte frumoase și îndelungate relații dintre o doctoriță ginecolog – dr. Marta Trancu-Rainer și pacienții săi. Iar dintre pacienții săi renumiți au fost regina Maria și regina-mamă Elena. Dar și principesele Ileana și Marioara, aceasta din urmă devenită regină a Yugoslaviei.
Marta Trancu Rainer, portret din anii 1920
Și Marta Trancu–Rainer are desigur povestea ei de viață, care a început în ținuturi moldave, unde s-a și născut, la 25 septembrie 1875, în orășelul Târgu Frumos. Însă la vârsta de 11 ani, Marta Trancu a rămas orfană de tată și a fost crescută de mama sa, Smaranda Trancu.
Marta a avut o copilărie și o adolescență grea, însă s-a dedicat învățăturii și muncii, iar în perioada cât a fost elevă și studentă la medicină a dat meditații pentru a se putea întreține. Situație în care s-a aflat până a devenit bursieră a Facultății de medicină din Iași.
După ce a finalizat externatul secundar de fete din Iași în anul 1890 a urmat cursurile Institutului Liceal de Domnișoare din Iași până în anul 1894, când a intrat la facultate. În anul 1899 o aflăm doctor în medicină și obține dreptul de liberă practică a medicinii în țară.
Și-a început activitatea de medic încă din 18 mai 1898 ca dirigintă a stabilimentului de hidrologie de la Slănic Moldova, unde o găsim și în anul 1901, însă numai pe timpul verii, având un salariu de 900 lei lunar.
Între anii 1900 și 1903 a fost asistentă la clinica obstreticală de la Facultatea de medicină din Iași. Dar schimbarea cea mai mare din viața ei s-a întâmplat în anul 1898, când a venit la București pentru a învăța anatomie patologică cu Victor Babeș. După cum ne spune Neagu Basarab, Marta Trancu, odată venită la București „primul drum îl face la clinica profesorului George Stoicescu, unde era intern Ștefănescu–Galați, prieten cu fratele ei Grigore Trancu-Iași.
Anunțând profesorului Stoicescu scopul călătoriei ei, acesta i-a spus: «Poți să o faci la mine, unde am ca șef de laborator pe Rainer. Am să te conduc până acolo ca să-l cunoști». Ajunși în fața laboratorului, bate și apoi întreabă: «Rainer, sunteți aici?» Și Rainer apare în bluză, înalt, slab, palid, cu ochii mari și plete scurte. Prof Stoicescu continuă: «domnișoara este din Iași și a venit să facă puțină anatomie patologică». Introducând-o în laborator, își încheie prezentarea astfel: «Rainer, vă prezint domnișoarei». Era în octombrie 1898”.
Reşedinţa familiei Rainer din strada Belgrad nr.7; imagine din iunie1927
După o corespodență asiduă și o îndelungată logodnă, Francisc Josif Rainer și Marta Trancu se căsătoresc în anul 1903, iar Marta Trancu se mută definitiv la București.
Peste puțin timp, în noiembrie 1904, Marta Trancu-Rainer, soția doctorului Francisc Josif Rainer, devine prima femeie chirurg din România și, reușind să se plaseze a treia din generația sa, a prins un post la spitalul Colentina. În același an s-a născut unicul copil al familei Rainer, Sofia, alintat «Soficel».
Începând cu anul 1905, Marta Trancu-Rainer a făcut un stagiu de patru ani ca medic secundar la serviciul chirurgial din spitalul Colentina. Practica i-a fost de mare ajutor în anii care aveau să vină, când, mobilizată fiind la 17 august 1916, a fost însărcinată cu conducerea serviciului de chirurgie a spitalului Colțea din București, pentru „cât timp va dura mobilizarea”.
Din septembrie 1916, pe fondul pregătirii retragerii din București a administrației românești, în grija ei va fi și spitalul organizat în Palatul Regal de pe Calea Victoriei, pentru ca din 16 noiembrie 1916 să conducă și un pavilion organizat la spitalul regina Elizabeta.
Fotografie a reginei Maria cu dedicaţie pentru Marta Trancu-Rainer. Imagine din perioada interbelică.
În perioada 1915-1916, Marta Trancu Rainer devine medicul curant al reginei Maria. Va deveni apoi medicul curant al fiicelor acesteia, mai ales a principeselor Mărioara și Ileana. În aceeași măsură a fost și medicul curant al principesei moștenitoare Elena, cu care va păstra o corespondență amiabilă din anul 1921 până la abolirea monarhiei în decembrie 1947.
Pentru anii grei ai războiului și eforturile perseverente de a salva vieți și a ridica moralul celor aflați în suferință, Marta Trancu-Rainer a primit la 18 februarie 1919 decretul prin care a fost decorată cu Ordinul „Regina Maria” clasa I-a semnat de regele Ferdinand și de ministrul Văitoianu. Textul spune așa: „Dorind a răsplăti meritele D-nei Dr.Trancu Rainer Marta pentru devotamentul deosebit cu care a îngrijit răniții la palatul regal și la spitalul Colțea, a operat și a pasnat mulți răniți, dovedind o pricepere și o putere de muncă neîntrecută”.
Prin munca ei neîntrecută, Marta Trancu-Rainer devine în anul 1936 membru corespondent al Academiei de Meidicină precum și membru onorific al Societății Române de Biologie. Numirea a fost susținută printr-o adresă semnată de prof.dr.I.Parhon. Acesta spunea despre dr.Trancu-Rainer că „e nu numai o profesionistă de o rară valoare și conștiinciozitate, dar și o lucrătoare de elită pe terenul publicisticii medicale și în special pe acela al biologiei.(…)Lucrările ca și întreaga activitate a D-nei dr.Marta Trancu-Rainer sunt caracterizate prin spiritul de preciziune, prin munca intensivă, pe o scară foarte întinsă și printr-o înaltă conștiinciozitate”. (Profesor Dr.C.I.Parhon, memoriu dactilografiat în patru file, București, 22 iunie 1938, arhiva Institutului de Antropologie «Fr.I.Rainer» – Academia Română)
Marta Trancu-Rainer a luptat întreaga sa viață pentru demnitatea profesiei sale și mai ales, pentru recunoașterea în interiorul breslei medicale, a capacităților de muncă de care au dat dovadă femeile doctor. Marta Trancu-Rainer a fost prima femeie chirurg din România, care datorită mediei mari obținută la examenul de specializare a primit un post din partea Eforiei Spitalelor Civile, la spitalul Colentina din București. Însă ea a lucrat și la Spitalul Colțea iar în vremea ocupației germane(1916-1918) s-a ocupat cu organizarea unor spitale de campanie, pentru ostașii români, la Palatul Regal și la Palatul Elisabeta.
***
Azi, avem incomparabil mai mulți medici obstetricieni bine pregătiți care asigură servicii de ginecologie si obstetrica la standarde la care doctorița reginelor României nici nu visa. Dar ea e cea care a deschis drumul femeilor în această specialitate. Să ne scoatem pălăriile! 🙂
Citiţi şi
Regina Maria și Paștele din 1917, 1918
Histeroscopia – soluția la tulburările de sângerare în premenopauză
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
