“Încerc să mișc subconștientul oamenilor. Vreau să aibă o reacție emoțională la munca mea, nu doar să se uite la ea ca la un efect secundar al teatrului”.
S-a născut pe 16 februarie 1949, la Paris. Tatăl norvegian, mama româncă, familiile de ambele părți înrădăcinate în lumea teatrului. Darul de a crea costume și povești, remarcat încă din copilărie, a făcut-o pe Maria Elena Prodan Björnson să devină un scenograf ilustru și apreciat.
Maria Elena Viviane Eva Björnson
S-a născut la Paris, dar a copilărit la Londra, unde și-a făcut și studiile, respectiv Lycée Français și Byam Shaw School of Art. Și-a început cariera în 1970, la teatrul Citizens din Glasgow, unde a creat scenografii pentru “In the jungle of the cities”, “Cinderella”, “Life of Galileo”, “Puss in boots” etc. Producătorul Cameron Mackintosh i-a remarcat talentul și i-a propus să creeze decorul și costumele pentru musical-ul “Fantoma de la operă”, în regia lui Andrew Lloyd Webber, pentru care a primit numeroase premii, iar în semn de mulțumire, în 2011, la al XXV-lea concert aniversar al piesei, candelabrul i-a purtat numele.
1. Maria Bjöornson a fost singura femeie din lume care a câștigat premiul Tony pentru cel mai bun decor scenic și cel mai bun costum.
2. Portretul Mariei realizat de prietena ei, designer și artist, Yolanda Sonnabend.
3. Maria cu mama ei, Mia Prodan.
4. Unul dintre cele 200 de costume create de ea pentru “Fantoma de la operă” (1986).
5. Scenă faimoasă din “Fantoma de la operă.
6. Decernarea premiilor “The Tony Award”.
Sursa foto: https://romaniainourhearts.files.wordpress.com/2015/01/1.jpg
Maria a fost, de asemenea, cea care a creat și scenografia pentru Trevor Nunn din “Aspecte ale iubirii”. Neagu Djuvara, îndrăgostit fiind de mama ei, o caracteriza într-un interviu ca fiind “cea mai strălucită scenaristă”. A primit medalie de aur la Quadreniala de scenografie de la Praga (1975), premiul Franco Abbiato (1999). A fost mereu apreciată și admirată pentru emoția și grija pe care o acorda detaliilor. S-a bucurat de un succes și de o avere considerabilă în viața de adult.
American Theatre Tony Awards – Best Costume Design și Best Scenic Design – pentru Fantoma de la operă, amândouâ decernate în 1987-88
Cu toate acestea, Maria nu a avut o viață ușoară. Mama ei, Mia Prodan, fiica avocatului Poporului și nepoata, pe linie paternă, a directorului Teatrului Național din România, a fost o luptătoare adevărată. Refugiată în vremea regimului comunist, a avut norocul că un om de afaceri norvegian a promis să aibă grijă de ea. Însă interesele lui erau mai mult pasionale, deși avea o soție. Mia a fugit la Paris apoi. Björnson, fiul câștigătorului Premiului Nobel pentru literatură în 1903, a venit după ea. Au trăit o scurtă poveste amoroasă, în urma căreia s-a născut Maria, pe care tatăl nu avea să o recunoască legal niciodată. Mia l-a dat în judecată. A câștigat, însă pensia alimentară era o sumă modică.
Maria cu mama ei
sursa: https://images.app.goo.gl/gxxDzQXt9VkQyzAf9
S-a mutat la Londra, unde a făcut tuberculoză și a fost tratată umilitor. I-a cerut ajutorul lui Ion Rațiu, care fusese îndrăgostit de sora Miei, Elena. În Londra, și-a câștigat existența în toate felurile, de la femeie de serviciu până la traducător interpret pentru BBC. Mia a remarcat talentul de a desena al fiicei ei, însă a fost îndrumată să o înscrie la scenografie. În tumultul existențial, Maria nu a fost străină, așadar, de sărăcie, de absența paternală și de sacrificiile unei mame iubitoare.
Cu familia lui Ion Rațiu
La moartea tatălui, i-a revenit o avere considerabilă: o fabrică de perne și plăpumi, o fermă de vulpi și tot ce mai avusese. Tatăl ei, care nu o recunoscuse niciodată ca fiind fiica lui, i-a lăsat moștenire tot. Maria, cea care avea oroare de bogăție, s-a trezit dintr-odată cu tot.
O imaginație aparte, o atenție și o răbdare exacerbate, un talent de a transpune gânduri în linii vestimentare și în decoruri de povești, dragoste pentru ie, o țară care nu a fost niciodată a ei (Maria aștepta căderea comunismului ca să își ia cetățenie română), dar pe care a iubit-o ca și cum ar fi fost, o legătură plină de emoție cu mama ei, toate acestea ar descrie-o pe Maria Elena Prodan Björnson.
Desen din copilărie
Schiță design pentru un personaj din Fantoma de la Operă
Set model for The Valkyrie, (Wagner) English National Opera 1983
Maria a murit subit, la vârsta de 53 de ani, în locuința sa din Londra. Pe 13 decembrie 2012, într-o vineri. Ea, care era superstițioasă… Mama, Mia, i-a supraviețuit doi ani.
Pe Angela o găsiți și aici.
Surse documentare:
https://www.telegraph.co.uk/news/obituaries/1416073/Maria-Bjornson.html
http://mariabjornson.com/about_maria.html
https://www.agerpres.ro/cultura/2016/03/12/interviu-neagu-djuvara-imi-lipseste-dansul-e-lipsa-cea-mai-mare-pe-care-o-resimt-acum-14-06-18
http://www.eroiiromanieichic.ro/maria-prodan-bjornson/
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
