“Leacurile sunt din pământ şi omul înţelept nu se va scârbi de ele – sunt cuvintele veşnic adevărate ale Ecleziastului.
Oriunde în lume, după ce omul deschide ochii şi intră într-o nouă zi, când se lasă noaptea, când are puţin timp sau chiar când nu are, de este sănătos sau bolnav, de este cerşetor sau împărat, de este copil sau vârstnic, de este leneş sau harnic – oriunde, oricând şi oricine cere un ceai.
Petalele şi frunzele sunt atinse de apa fierbinte, iar vaporii se îmbrăţişează cu parfumurile lor. Planta îşi dăruieşte energiile şi se lasă despărţită de esenţele ei.
Intrat organic în trupul nostru, ceaiul pe unii îi desfată, pe alţii îi linişteşte, pe alţii îi stimulează. În mod sigur, nu există nici o casă în lume fără ceai. După un ceai, oamenii cei dimpreună cu ceaiul iau hotărâri, uneori se despart, adesea se unesc şi de obicei nu se uită.
Ceaiul este cel mai vechi leac din lume.
Medicamentele au o glorie trecătoare.
Ceaiul este veşnic tânăr.
Ceaiul se simte important şi stă la masă atât în coliba săracului, cât şi în palatul regilor.
Ceaiul nu a făcut niciodată vreun rău cuiva.
Iar binele lui îl putem mărturisi fiecare.”
(Răzvan Codrescu – eseist, poet şi traducător român)
Ilustraţie de Fred Calleri
Să vă fie de folos! Și poate puneți lângă ceai o prajitura fanta. 🙂
Citiţi şi
Istorii pe pâine – Eating out 2. Imperiul Otoman
Cum arată la români starea de bine de acasă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
