A te scuza pentru ce-ai făcut, ce faci sau urmează să faci cu viața ta mi se pare o mare prostie. Pe care, din păcate, o tot comitem ani și relații la rând. De la trecut – oricât de tânăr -, credințe (oricât de fragile) și visuri (de obicei mari), la alegerile de orice fel, de la “năravul” de a-ți spune părerea direct și “cinstit” – că nimeni nu uită să precizeze asta când ți-o cere – la expansivitate ori nonconformism, la inadecvări legate de preferințe de moment sau devenite obiceiuri, pentru că erai cine erai la un anumit moment al vieții tale sau pentru ceea ce nu erai într-un altul, că uneori mai ești și egoistă ori sentimentală din cale-afară Uitând un lucru elementar: că nu poți mulțumi pe toată lumea (chiar dacă ea înseamnă odată un singur om) orice, oricât, oricând și oricum ai face. Așa că, nu-ți mai cere scuze…
… pentru trecut. Că, dacă n-ai făcut moarte de om sau pasăre cântătoare, meriți să te bucuri de lumina soarelui fără să pleci rușinat privirea în fața cuiva. Cine nu te place să nu te ia. Iar de cine te place, dar te ia doar ca să te schimbe, să fugi mâncând pământul. Trecutul tău (amoros) nu-i un handicap.
… pentru gândurile verbalizate necenzurat. Să nu mimezi acordul, când pe dinăuntru e ditamai revolta, ori să menajezi sensibilități în paguba destinatarului părerii tale oneste este, înainte de orice, o chestiune de igienă mentală. Cui folosește ipocrizia asta pe care o mai și numim diplomație? Chiar credeți că ar fi imposibilă viețuirea ori conviețuirea dacă eliberezi gândurile necosmetizate de teama că pierzi prieteni, iubiți, colegi? Cine nu poate auzi decât laude din gura ta și nu înțelege că directa e preferabilă bârfei ori gândului clandestin, ghinion! Asta ești, alta mama nu mai face!
Johan Barrios – “Percepción”
… pentru anumite preferințe ori fantezii sexuale. Cine naiba mai are nevoie și de astfel de frustrări?
Câtă vreme ești împăcată cu tine și cu alegerile tale, restul lumii (cârcotașă ori bârfitoare) poate fi trimisă liniștit la plimbare. Cât mai departe. Cine are de stat lângă tine, așa cum ești, va rămâne, nu te teme, și se va atașa și de imperfecțiunile tale de orice fel! Nu spun, Doamne ferește!, să nu-ți ceri scuze când greșești (remediabil măcar din punctul tău de vedere, adică știi că te poți revanșa) față de cineva, ba chiar iertare, dacă încalci vreo înțelegere chiar nesemnată din imposibilitatea temporară de a face altcumva, dar nu până și pentru că ai ochii verzi… Așa că, de m-ar mai putea face mama o dată, n-ai mai auzi un “scuză-mă” din gura mea decât dacă te calc cu tocul cui pe cap. Din greșeală, firește.
Și tu poți scrie pe Catchy! Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Comunicarea în cuplu este cheia unei relații sănătoase
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.