O formă aparte de primitivism, specifică majorității ne-educate din societatea noastră, este incapacitatea de a lucra cu nuanțe. Cu alte cuvinte, incapacitatea de a opera cu alte cuvinte decât cele articulate. De aici, bine întreținute de reprezentanții mass-media (mediocritatea însăși e într-o continuă, dramatică scădere!), formulele “românii au talent” (ce mizerie!), “românii au ales” (ce fals!), “toți medicii merită mai mult și mai bine (câtă propagandă!).
Să lămurim ceva: grilele acestea de salarizare – ca la șaorma cu de toate – în care se măresc și se taie salarii (bugetare, da?), după mersul ceasului electoral, sunt profund nedrepte. Sub marea umbrelă a Sănătății stau ascunși și nenumărați impostori. Să nu îi uităm. Fiindcă de multe ori oamenii aceștia au puterea să ne omoare cu zile. Și – ghiciți ce? – chiar o fac.
Spitalele românești nu arată ca în timpul bombardamentelor din Al Doilea doar pentru că s-a furat în draci. Tratamentele sunt mizerabile nu doar pentru că lipsesc medicamentele de bază, ci și din cauza acestui adevăr elementar, arareori rostit: pentru că există în România foarte, foarte, foarte mulți medici pur și simplu proști. Așa cum există și ingineri proști, și profesori proști, și ziariști proști.
Există și medici șpăgari (mulți!), există și medici inumani (enorm de mulți!). De aceea este îngrozitor și scârbos acest bocet la grămadă. Acum cântăm melodia “să le plângem de milă medicilor, fiindcă au salarii mici!”. Da, au salarii mici, dar aici este o problemă care ține în totalitate de politici publice. Politicile publice în Sănătate au fost ridicole. Și nu doar în Sănătate. România a fost guvernată ca o grămadă din care s-a furat. Când și când, s-a mai cârpit grămada.
Nu e timp, iată, în presă pentru subtilitățile grilelor de salarizare (deși ar trebui!). Ideea care rămâne e că medicii au salarii mici și nu le merită. Nu e așa: unii merită încă mai puțin decât au. Unii nici nu merită să aibă vreo meserie. Personal am cunoscut mulți medici bătuți în cap, am îndurat cel puțin un an de tratamente medicale la limita de jos a Evului Mediu, am avut colegi de salon cărora încă li se tăiau picioarele cu fierăstrăul, ca în vechea Dacie, ca în Geto-Dacia noastră edenică.
Haideți să nu mai avem această abordare de primitivi în fața șamanilor, de extaz mistic în fața halatului alb. Mulți, mult prea mulți medici, sunt nepregătiți profesional. Fac medicina după ureche. Și asta se vede în starea de sănătate a oamenilor care viețuiesc pe aici. Mulți medici sunt doar prelungiri ale firmelor care comercializează pastile. Nenumărați sunt șarlatani de cea mai joasă speță, care ar trebui luați de guler și pălmuiți.
Știu cazul unui ginecolog care ca să se distreze – la rugămintea unui bun amic – i-a îngăduit acestuia să bage și el mâna în niște orificii feminine. Totul de la adăpostul unui sfânt halat alb, da?
Să nu uităm nici de Jurământul lui Ipocrit. Nenumărați medici sunt doar niște ipocriți fără pereche. Salariile sunt mici, dar vilele sunt mari. Și la fel și SUV-urile.
Haideți să nu mai avem această presă ridicolă care cântă după cum i se dictează. Să nu mai generalizăm fără cap și milă. Nu toți medicii își merită lefurile. Unii merită un șut în dos. Și asta trebuie spus la fel de răspicat. E o afirmație la fel de validă ca în oricare altă meserie. Medicii nu sunt martiri. Sunt oameni care fac o meserie cu riscuri mai mari și beneficii mai mari. Acesta este târgul, și dacă beneficiile nu sunt pe măsura riscurilor pe care și le asumă, atunci să îndreptăm – la nivel de societate – această neconcordanță fără să ne comportăm ca niște personaje de trib.
Mi se pare că trăim o nevroză colectivă, că trăim într-o superficialitate agresivă. Nu spun să fie trași pe roată medicii, deși nenumărați imbecili exact asta vor înțelege. Tocmai am stabilit că orice cuvânt articulat e o greșeală. Dar nici să nu se mai spună că medicii – toți, da? – merită să ne închinăm la ei ca la icoane. Fiindcă e o aberație.
Apoi, în spitale cine a furat? Că nu doar politicienii au furat. S-a furat în tandem, vedeți bine. False adeverințe medicale cine a dat? Cine a trișat de la adăpostul parafelor? Cine a făcut orbi pe bandă rulantă?, de nici Domnul Iisus nu i-ar fi putut vindeca pe toți, mai ales că sărmanii orbi vedeau ca șoimii.
Da, sistemul este nedrept cu medicii. Dar încă mai nedrept este cu pacienții. Pleacă medicii? Și asta e tot o problemă care ține de politici publice. Și nu se rezolvă cu jelanii pe la televizor și în alte medii abjecte. Să se semneze contracte între absolvenții de Medicină și statul care îi școlarizează. Nu e așa de greu.
Altfel, de ce să nu avem medici albanezi sau basarabeni sau vietnamezi? Nu e o lume liberă? Nu am vrut circulația forței de muncă? Nu noi am ales acest sistem? Ni l-au băgat marțienii pe gât? Medicii români sunt buni în Anglia? Dar medicii palestinieni n-ar fi buni în România? Unde e logica? Unde e bunul-simț?
Trăim mult prea des cu impresia că medicii români sunt Iisuși coborâți printre noi și e sfânta noastră datorie să îi alergăm cu plicul pe holuri. Felicit, de aceea, toți medicii care nu se lasă umiliți cu șpăgi sinistre, sunt alături de toți medicii care reclamă soluții concrete pentru bolile grave ale sistemului, sunt alături de toți cei care se opun practicilor cumplite din propriile spitale (am scris despre asta aici).
Prea sunt medicii români ca toate formele de relief rămase moștenire de pe vremea manualelor comuniste. Propun o minimă decență: să nu îi mai aplaudăm, ca la Congres, decât pe cei care merită! Și să fim totuși conștienți că nu sunt prea mulți. Cum nu sunt nici prea mulți aviatori, nici prea mulți filosofi, și nici măcar prea mulți ospătari.
Altfel, țara noastră ar fi fost Germania sau Elveția sau Suedia. Și mă tem că nu prea e.
Citiţi şi
Alegem Europa sau ieșim din civilizație
Unde ne sunt oamenii sănătoși la cap și la inimă?
De obicei, 1 decembrie e despre România
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
