Mai periculos decât un bărbat divorțat este unul nedivorțat

Your tuppence

1. 
   Mirela / 22 March 2016 11:36

   Să generalizezi pe așa un subiect, nu mi se pare potrivit. E vorba de viețile și sentimentele unor oameni, fie ei soți, soții sau amante/ți. Iar eu îți spun asta acum din perspectiva soției înșelate, ce tocmai a avut o discuție cu amanta. Mă rog, acum eu și soțul meu ne chinuim să divorțăm. Ce am învățat eu? Că oamenii înșală din propriile frustrări mai mult decât din cauza partenerului. Că soțul meu și-a cărat propria cruce atât de mult, încât a cedat, la un moment dat. Și a făcut exact ce ura cel mai mult. Vinovăția l-a măcinat atât de tare încât nu am putut salva căsnicia, deși l-am înțeles și iertat. El nu și-a iertat-o. Sunt femeia vieții lui și și-a distrus viitorul. Dacă iubești omul și nu bărbatul, te doare sufletul să vezi atâta suferință. Am încercat orice posibil omenește să-i fiu alături, dar nu mă acceptă nici ca prietenă, după 11 ani de relație minunată. Deci… Nu e chiar așa ușor să înșeli. Acum… tu crezi că amanta n-a știut toate astea? Ba da, dar s-a lăsat atrasă în povestea asta pentru că i-a plăcut, pentru că a fost slabă. Ce mai contează? Și ea are povestea ei. Acum, amanta noastră își cere mii de scuze, îmi spune că a fost cea mai mare greșeală a ei, că a încercat pe urmă să-i fie prietenă, să îl îndrume spre mine. Deci nu a amăgit-o nimeni, a știut ce face.
   Eu spun că nu aș face asta niciodată, dar… cine știe? Cine sunt eu să judec? Acum… zi-mi tu cum crezi că vom fi noi după divorț? El, bărbatul unei singure femei pe care a pierdut-o din prostie, le va trata pe restul cu cel mai mare dispreț, se va juca cu ele, le va stoarce (este un orgolios, un arogant și fustangiu, în sufletul lui). Eu, cea care am pierdut marea mea iubire, mă simt liberă, scăpată din lanț, pentru că am deschis ochii și am văzut că amândoi suntem vinovați. Eu am văzut că se îndepărtează de mine, deși abia ne căsătorisem, dar l-am lăsat. Poate nu am știut cum să gestionez relația, poate mi-a păsat mai mult de altceva și nu am știut cum să vorbesc cu el. Am simțit că mă înșală, dar n-am făcut nimic. Și atunci cum pot să-i mai reproșez ceva? Așa că orice scuză a folosit să mă înșele, probabil era adevărul. Și dacă ai vorbi cu mulți bărbați care înșală, îți vor spune cam aceleași lucruri. Da, unii sunt exagerați, dar eu vorbesc acum de cei care au o scăpare. Presupun că la ei te-ai referit și tu. Trebuie să învățăm să fim mai sinceri cu noi înșine și să ne acceptăm viața, cu bune și rele, să luăm greșelile și să le transformăm în chestii bune. Trebuie să ne iubim mai mult pe noi înșine ca să putem înțelege pe ceilalți și a nu mai judeca. Trebuie să fim mai conștienți că suntem diferiți, că simțim diferit și că toți suntem la un pas de a ne pierde mințile într-un anumit moment. De aici și vorba „Niciodată să nu spui niciodată”.
   Uite, vă povestesc acum de un „trio”- soț, nevastă, amantă. Îi cunosc pe toți trei și știu povestea din toate cele trei părțile. Doi oameni care s-au iubit și respectat, s-au îndepărtat, din diferite motive. Pentru că sunt religioși și au un copil, au rămas împreună ani de zile, vreo 7. El a tot înșelat-o, în timp, până s-a îndrăgostit de una și ea de el. Au trăit așa ceva ani. În ziua în care el trebuia să semneze divorțul, s-a răzgândit și a rămas cu soția. Dar nu din motivele potrivite, ci din lașitate. De teama unei vieți noi. El și-a găsit tot felul de scuze pe care i le-a spus amantei, femeia pe care o iubește. I-a povestit totul soției și ea a acceptat ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar ar vrea totuși și ca cealaltă să rămână a lui. Păi asta e viață?

   Toți au poveștile lor. Important nu este actul de a înșela, ci motivele pentru care un om face asta. Și da, de multe ori, scuzele alea patetice și plânsul de milă, chiar sunt adevărate. De multe ori nu au curajul să le spună soției, dar simt nevoia să vorbească cu o femeie și de acolo mai e un pas.

   

   

   Reply ↓
2. 
   Gigi Pedals / 21 March 2016 21:54

   Bai sincer nu stiu care sunt adevaratii frustrati aici. Certe sunt 2 lucruri, suntem suma deciziilor noastre si e plina piata de madamme care cocheteaza cu scrisul, dar parca mai ieri le cantau greierii-n calcaie.

   

   

   Reply ↓
3. 
   Emanuela / 26 December 2015 21:38

   Un om, barbat sau femeie care se plange de partenerul de viata, il demonizeaza, dar traieste in continuare cu ea/el, are o problema. Ori minte, pentru ca vrea sa castige ceva, simpatie, sex, atentie etc., ori are prea mult de pierdut in urma unei separari, fie ca e vorba de copii, de un statut social, de o situatie, un mediu cu care s-a obisnuit, sau se teme de schimbare. In orice caz, atunci cand cineva spune ” nu ne mai intelegem bine de ani de zile” , e clar ca a acceptat conjunctura, pentru ca in ani de zile, se ivesc atatea ocazii de a pune punct.

   1

   

   Reply ↓
4. 
   Cristi / 19 March 2015 15:01

   Din postura de bărbat (încă) nedivorțat, am citit articolul de mai sus cu o sprânceană ridicată, ușor amuzat și puțin mai mult iritat de preconcepțiile figurate acolo. Desigur, nu pot avea pretenția că toți bărbații sunt nevinovați de eșecul căsniciei lor, cu atât mai puțin o pot face eu, care am ajuns în situația asta în bună parte din vina mea. Dar să ajungi să folosești idei ca aceea cu scăpatul din lanț sau să sugerezi că un bărbat nedivorțat pozează în victimă.
   Hai să o luăm așa, eu nu dau divorț încă fiindcă am un copil, fiindcă nu vreau să o târăsc prin tribunale pe soție la termene și înfățișări, așa că prefer să aștept să am banii și să o rezolv elegant la notariat. Ba mai mult, nu sunt dușmanul ei și nici ea dușmanul meu. Am rămas amici.
   Ah, și cât privește faza cu lanțul aș vrea să spun o chestie: mie mi se pare normal că dacă tot nu sunt divorțat, nici să nu alerg după alta până nu am actul final în mână.

   

   

   Reply ↓
• 
  Alina Nicolae / 19 March 2015 21:00

  Si ce te-a iritat , Cristi ?

  

  

  Reply ↓
• 
  Alina Nicolae / 19 March 2015 21:13

  Pentru ca din ce ne-ai împărtășit, reiese ca nu esti un nedivorțat

  

  

  Reply ↓
• 
  Lilia / 27 December 2015 9:22

  Chiar nu pricep de ce atatea dislike-uri la commentul tau, plin de bun simt.

  

  

  Reply ↓
• 
  Monica M / 21 March 2016 20:46

  Daca tot sunteti amici nu trebuie sa o tarasti prin tribunale, la termene. Se poate simplu la notar.

  

  

  Reply ↓
• 
  Dana / 23 March 2016 11:06

  Costa 900 lei la notariat. Sigur e vorba numai de bani ? 🙂

  

  

  Reply ↓
5. 
   crinaC / 16 February 2015 18:04

   numai barbati divortati si frustrati pe aici :))) va e teama ca le deschide mintea tintelor voastre? :)))

   

   

   Reply ↓
6. 
   dragos / 16 February 2015 12:50

   Cred ca cineva “si-a luat-o” si astfel, din frustrare a dat nastere la acest articol care dupa parerea mea este pueril.
   Deci….”nu plange, Ana”, lucrurile astea se intampla de cand lumea.

   

   

   Reply ↓
• 
  Alina Nicolae / 16 February 2015 17:47

  Dragoș,
  Mi-ar plăcea să văd niște argumente mature , ca tot veni vorba de puerilitate 🙂
  În alta ordine de idei , nu îmi amintesc să fi susținut undeva că lucrurile astea se întâmplă de ieri , așa că remarca ta vis-a-vis de originea în timp a acestora, devine oarecum deplasată.
  ” A dat naștere la acest articol” nu există , poate ai vrut să scrii ” a dat naștere acestui articol ” . Iar “deci” nu se folosește niciodată , dar niciodată la începutul unei propoziții / fraze.

  Și mai cred că ești divorțat 🙂

  

  

  Reply ↓
7. 
   MDL / 14 February 2015 23:25

   Dap, foarte adevarata concluzia. Eu as spune chiar si asta: daca esti tu nevasta, cel mai probabil vei fi parasita, daca esti amanta, cel mai probabil el nu isi va parasi nevasta. De aceea cel mai bine este sa privesti spre jumatatea cu barbati liberi a paharului 🙂

   

   

   Reply ↓
8. 
   DiaC / 14 February 2015 21:00

   Ca un divortat ce sunt, domnisoara, m-am simtit nitzel ‘jignit’ (cu toata ‘superioritatea’ lui fata de nedivortat) si iac-asa mi-am dat oful. Nu am vazut in articol precizari de genul: cunosc divortatul Gigel care nu mai face investitii emotionale (pacat de el ca viata asta fara dragoste nu inseamna nimic), cunosc si nedivortatul Popescu care etc etc… So, de sus pana jos, e super generalizare in umila si stupida mea parere. Sorry pt aprigul comentariu de mai devreme, dar cred ca ar trebui sa te documentezi mai mult despre primitivii divortati si despre eroii nedivortati care lasa in urma lor doar victime colaterale. Ca doar victimele astea parca au fost obligate sa se bage intr-o ‘chestie’ cu nedivortatul… Dar na, e mai cool sa se arunce vina doar in spinarea ‘nenorocitilor’ alora. Intotdeauna.

   

   

   Reply ↓
9. 
   DiaC / 14 February 2015 13:22

   Sorry, dar cu tot respectul consider ca esti putin pe langa… Un procent mic de barbati divortati ii dau bice cu libertatea dupa ce au scapat de ‘zgarda’. Multi barbati, trecuti printr-o relatie devenita defectuoasa in timp cel putin, isi doresc ca a doua oara sa mearga. Toti dupa divort isi spun: in veci nu ma mai insor… Intentiile ‘primitive’ dureaza o scurta vreme, pana cand recunosc fata de ei insisi ca viata asta in libertate printre ‘n’ femei e de fapt o viata in care te simti foarte singur. Si crede-ma, cand vor intalni femeia de pe ‘aceeasi unda’ cu ei, vor munci si vor vorbi si vor face mai mult decat si-ar fi inchipuit vreodata si vor avea grija sa nu se repete aceleasi greseli. Poate nu ai cunoscut destui oameni divortati, draga domnisoara 🙂 Multi dintre ei sunt recasatoriti si fericiti cat si pentru anii ‘pierduti’ anterior langa foste si fosti.
   Dupa formularile precum ‘sotia devenita brusc inamic nr 1 BRUSC’, eu deduc ca ori scrii doar din auzite ori daca ai trecut prin situatiile descrise, te minti fain de tot si nu ai invatat nimic. Nimeni nu devine brusc inamic nr 1…. Ei doi au devenit straini in timp, neglijandu-se reciproc cat si pe ei insisi si aici as putea continua la nesfarsit, dar fiecare isi stie propriile greseli, regrete etc. Brusc doar realizezi ca nu se mai poate, ca ti s-a implut paharul cu acreala, ca trebuie sa se puna punct.

   

   

   Reply ↓
• 
  Alina Nicolae / 14 February 2015 14:28

  Dragă DiaC,

  În primul rând îți mulțumesc pentru feedback. Îți respect părerea. Avem viziuni ușor diferite, influențate de factori subiectivi proprii, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne anulăm reciproc.
  Al doilea rând îl voi începe prin a-ți spune că nu știu care dintre noi se minte mai fain 🙂
  Ca să îmi spui că sunt pe lângă subiect ( presupun ) , ar fi trebuit să te asiguri că ai înțeles care este acesta .
  Tipologia pe care tu o invoci nu face subiectul articolului meu. Deși am început prin a-l descrie pe bărbatul divorțat, accentul se pune pe nedivorțat. Să îți mai spun care este diferența dintre un însurat, un divorțat si un nedivorțat ? 🙂
  Mai mult de atât, în articolul meu, divorțatul este ierarhic superior celuilalt, prin simplul fapt că a dat dovadă de curaj ieșind dintr-o relație defectuoasă , cum ai numit-o chiar tu.
  Formularea ” soția devine brusc inamicul public nr. 1 ” este asociată nedivorțatului și are o evidentă tentă ironică accentuată tocmai de cuvântul ” brusc ” .
  Și încă ceva. Eu nu am spus nicăieri faptul că toți sunt așa. Generalizarea nu este deloc o abordare sănătoasă. De unde știi tu ce își spun toți ( chiar toți ) după divorț ? 🙂

  

  

  Reply ↓
• 
  Dan / 21 March 2016 21:11

  Sunt de acord! Nici eu nu am divortat atunci cand trebuia, atunci cand am prins-o ca ma inseala (si nu o data). Din punctul de vedere al unor femei, “am acceptat conjunctura”; am facut un compromis pentru copii, pentru casa pe care am construit-o de la zero cu mainile mele si la care ea n-a contribuit cu nici un cent. Am amanat-o pe cat posibil (asa m-a invatat avocatul), in speranta unei intelegeri amiabile care sa se termine cu pierderi minime. Ea n-a vrut. A vrut razbunare, razbunare ca n-am iertat-o. Am divortat dupa ce am cunoscut-o pe actuala sotie. Ea mi-a dat curajul sa duc razboiul pana la capat. Am pierdut tot, am luat-o de la zero cu actuala sotie. Cea mai mare satisfactie pe care o am, copiii au plecat de la ea si s-au mutat cu mine, preferand sa traiasca cu o mama vitrega. A esuat in rolul de mama, ca si in cel de sotie.

  

  

  Reply ↓