” Mă respingi deci mă simt atras de tine!”… de ce îți dorești partenerul mai mult ca oricând tocmai când el a decis să te părăsească.
Fiecare dintre noi a trăit la un moment dat în viață o situație în care s-a simțit extrem de atras exact de o persoană care părea să nu ne vadă sau, mai rău, ne respingea în mod repetat. Cu cât era mai inabordabilă sau greu de cucerit, cu atât părea că este mai interesantă și îți stimula dorința de a-ți folosi toate armele pentru a-i atrage atenția. Au fost dăți când, poate, ai suferit, ai simțit tristețe și dezamăgire pentru că respingerea doare, dar, până când ai decis că abandonezi încercările, ai simțit o atracție inexplicabilă, dorință și o nevoie puternică de a face tot ce poți să îi atragi atenția. Adesea, nu ai înțeles de ce ți se întâmplă mereu așa, să te trezești dorindu-ți pe cineva inabordabil, indisponibil sau care chiar te respinge. Te-ai întrebat: ”oare ce nu este în regulă cu mine?”
Avem adesea tendința de a alege persoane inabordabile pentru ceilalți, dar care ne par relativ ușor de cucerit de noi pentru că asta ne face să ne simțim unici. Uneori, o respingere de moment, ne poate activa resurse necunoscute până atunci, ne poate aduce în atenție o imagine depsre noi de care suntem mândri, ne place. Alteori, această respingere ne poate face să retrăim răni vechi din trecut când luptam pentru afecțiune și le repetăm convinși că de data aceasta vom reuși, ne vom lua revanșa în sfârșit, ne vom demonstra că suntem suficient de buni să merităm iubirea.
Vei spune: oamenii vor mereu ceea ce nu pot avea! Există o teorie în psihologie care caută să explice de ce unii oameni vor ceea ce pot obține cu greutate. De fapt, ei reacționează împotriva unei amenințări la adresa libertății lor de alegere. Reacționăm când ne este limitată posibilitatea de a alege. Așa că, te poți trezi că vrei ceva ce nu ai vrut când era disponibil pentru tine ci doar acum când nu-ți mai este accesibil. Așa se poate întâmpla ca adolescentul să se îndrepte cu mai multă înverșunare decât oricând fix spre partenerul care îi este ”interzis” de familie, de exemplu, și cu cât relația pare să fie mai imposibilă cu atât mai apreciată devine scăpând din atenție calitatea relației, concentrarea atenției fiind spre lupta pentru exercitarea libertății de a alege fix acel partener. Sau poți să îți dorești partenerul mai mult ca oricând tocmai când el a decis să te părăsească.
Sursă foto: twitter.com
Din același motiv se întâmplă ca acele cupluri care funcționau bine înainte de căsătorie când lipsa angajamentului oficial păstra o oarecare libertate, incertitudine, par să nu mai funcționeze eficient când se căsătoresc. Siguranța, așezarea într-un rol sigur și confortabil, pare să limiteze dorința unor parteneri de a lupta pentru ceea ce își doresc pentru că au deja și cumva consideră că li se cuvine ce au. Sau ajung să perceapă dureros amenințarea pierderii autonomiei odată cu oficializarea relatiei.
Implicațiile psihologice ale respingerii sunt multiple, diverse și complexe. Am încercat să abordez doar o perspectivă a lor pentru a vă trezi curiozitatea asupra a ce vă poate stimula dorința de a lupta sau nu pentru un partener.
Să nu uităm doar: de oricine am fi atrași, atracția poate fi suficientă pentru a începe o relație, dar este insuficientă pentru a o continua!
Pe Aniela o găsiți întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
6 semne că relația se apropie de sfârșit
Despre bărbați, cu luciditate: ce a mai rămas din promisiunea unei relații
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
