M-am privit ca şi cum m-aş fi văzut întâia oară…

13 January 2017

Vi s-a întâmplat şi vouă să aveţi un moment în viaţă, în care să simţiţi că orice gest sau acţiune vă este crunt judecată? Orice lucru făcut sau orice vorbă spusă naşte interpretări diferite de ce aţi vrut, de fapt, să spuneţi? Dacă da, atunci mă veţi înţelege…

Acum două zile, după o noapte nedormită, în care încercam să mă adun în urma unei discuţii cu o prietenă la care ţin ( fiindcă doar persoanelor pentru care am sentimente le permit să mă rănească… nostim, nu?), încercam să găsesc drumul spre mine. Mă rătăcisem undeva, departe şi pierdusem orice legătură cu sufletul meu. După ce am scormonit în adâncul meu, pentru a mă regăsi, şi am bocit  mai toată noaptea, spre dimineaţă am deschis laptopul. Pe pagina de facebook, ca prin ceaţă, am văzut un motto scris de un prieten.

De obicei, nu scriu despre întâmplările mele, dar acest mesaj prea a strigat la mine. Aşa că am să vi-l redau şi vouă, celor ce credeţi că sunteţi defecţi, că nimeni nu vă poate înţelege, că cel sau cea pe care îl credeaţi prieten sau prietenă te judecă sau te răneşte…

femeie oglindă sărut

Pentru voi, cei ce nu sunteţi perfecţi!

„Învață să fii tu însuți și acceptă-te așa cum ești. Fără alte condiții!

Cei mai buni şi mai frumoși oameni din viaţa ta sunt cei care te acceptă exact așa cum eşti. Atât calitățile, cât și neajunsurile sunt coordonatele persoanei pe care o vezi, zilnic, în oglindă. Cei care acceptă doar frumusetea, inteligența și bunătatea ta, însă de cele mai multe ori fug de părțile tale neplăcute, sunt oamenii de care ar trebui tu să fugi… Să fugi fără să te mai uiţi înapoi.

Cu bune si cu rele, tu ești un om deosebit, un om frumos! Iar cei care vor să facă parte din viața ta ar fi de dorit să înțeleagă asta!
Dar, mai înainte de toate, primul care ar fi de dorit să înțeleagă toate aceste lucruri ești chiar tu!”

Ştiţi ce am făcut? M-am dus la oglinda mare din hol, m-am privit ca şi cum m-aş fi văzut întâia oară şi am înţeles că nu sunt, nu pot şi nu voi fi niciodată perfectă. Şi nici tu… sorry! Dar! Dar ştiu că dacă eu mă accept aşa cum sunt şi nu caut să mulţumesc pe toată lumea… (imposibil, de altfel), iar acţiunile şi vorbele spuse de mine au fost sincere şi din inimă, nimeni nu va mai putea să mă rănească vreodată. Dacă eu mă ştiu „curată” în gândire şi în fapte, atunci niciun apropiat sau prieten nu mă va mai doborî.

Universul ne răspunde clar şi direct, trebuie doar să deschidem ochii.

Fiţi conştienţi de voi şi ţineţi legătura cu sufletul vostru în permanenţă!

Guest post by Laura Ștefan

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Cu ce m-am ales în viață

Un om fără viitor e de plâns la 20 de ani. După ce a trecut de jumătatea vieții e de plâns dacă nu are trecut

Pe vremea mea era altfel

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro