Oh, my God, she said yes! Să ridice mâna cine n-a auzit vreodată acest poem, această revelație, acest cântec nemaiauzit! Nicio mână, deci… niciun degețel timid ridicat acolo?
Evident, pentru că toate am auzit măcar o dată fie în englezește, fie în românește ori în altă limbă binecuvântată cu așa cuvinte, această rugăciune de mulțumire ridicată la cer.
Dar, dragile mele! The world is changed. I feel it in the water. I feel it in the earth. I smell it in the air. Much that once was is lost, for none now live who remember it, spunea bunul Galadriel.
Lumea s-a schimbat, ”oh, my God, she said yes” devine ”oh, my God, HE said yes”. Știu, ați intuit deja, ați simțit-o în apa micelară, în călcătura plăpândă a pământului de sub picioare, în aerul parfumat pe care-l lasă în urma lui, multe așteptări pe care predecesoarele voastre vi le-au transmis s-au pierdut, și în curând nu va mai fi nimeni care să-și amintească de ele.
Dar tu ești femeie! În fiecare lună ai dureri menstruale, ai uitat? E asul tău din mânecă, e ceva ce bărbații ÎNCĂ nu-ți pot lua. Da, știu, acum trăiesc și ei drama epilatului, a incertitudinii dacă au ales crema potrivită sau nu, a neputinței de a accesoriza borsetuța preferată cu fashion look-ul de toamnă ș.a.
Dar ce sunt toate astea pe lângă sindromul premenstrual, pe lângă toate acele zile în care mai că-ți vine să faci pact cu diavolul numai să te lase odată crampele alea nenorocite? Ei, draga mea femeie, durerea aia care te pune, uneori la propriu, la pământ, e Big Bang-ul tău!
Even though I walk through the valley of the shadow of death, I will fear no evil, for you are with me; your rod and your staff, they comfort me. Dacă David Psalmistul ar fi fost femeie, în fiecare a 25-28-a zi s-ar fi rugat în felul ăsta. Dar n-a fost, și niciun bărbat n-a fost, ori tu ești, ce-i valea (umbrei) morții pe lângă senzația c-o să-ți iasă toate măruntaiele pe-un orificiu de 2-4 cm?
Ce alte argumente să-ți aduc, draga mea, pentru ca tu să vezi câtă putere zace în tine? N-o mai lăsa acolo să lâncezească, să se prefacă bolnavă, nu mai trândăvi în nepăsare, n-auzi cum țipă: fii tu schimbarea pe care o vrei în lume! Schimbarea începe cu tine! Bla-bla, în sfârșit, explodează, draga mea: CERE-L!
Dar nu orișicum! Ca la carte. (care carte?!) Cum, n-a apărut încă o carte despre cum să-l ceri în 10 pași? Ooooffff, ce să facem? ne adaptăm, eventual scriem noi o carte după. Până una-alta, nu uita: tu ai o rezistență scăzută la schimbare! O dovedești de fiecare data când faci prăpăd în fața dulapului cu haine, hai că se poate!
Bun, începem cu începutul! Dar sari peste etapa psihanalizării lipsei lui de inițiativă, poate așa a văzut la ta-su, și nu vrei să intri în complexul lui Oedipian – nu vrei, ai încredere în mine – sari și peste trebuințele lui, oricum zace la baza piramidei de când hăul și părăul, hop, aici, te oprești aici. (aici unde?) Ohhh, la Sephora, draga mea!
Orice, nu, nu orice, taie orice, fiecare femeie, pfffff, taie femeie, (fiecare bărbat? E bun așa?) mmm, da, dar să-i spunem ”fiecare supra-bărbat” (ca supra-omul lui Nietzsche?) Gizăs, women, ce treabă are Nietzsche aici? Ia-ți gândul de la el sau de la ceilalți desueți ca alde Schopenhauer, Stone, Cioran și nu știu mai care, no more, caput, nu cu ăștia te aliniezi noii ordini mondiale.
(dar tu ai spus ”supra”) Supra? Am greșit, ori poate mă gândeam că-i supracalificat, păsărică, ha! Da, am găsit, e supracalificat! De aia suntem noi aici… uitasem, suntem la Sephora! Locul unde nu există, finally, discriminare de gen, locul unde bărbații sunt priviți galeș pe sub sprâncene, locul unde sufletul femeii se află într-o perfectă comuniune cu cel al bărbatului.
Dacă ai ajuns până aici, înseamnă că ai înțeles cum să te pregătești, cum să-l pregătești pe el pentru marea cerere. Nu-ți pun unul sub altul cu liniuță toți ceilalți pași pe care trebuie să-i parcurgi până la marea zi, pentru că ești fată deșteaptă și pentru că ești în stare să parcurgi ceva cu punct și virgulă, aliniat stânga-dreapta.
So: nu face rabat de la balsam, lasă-l să-și netezească și perișorii de pe limbă; nu-i schimba anticearcănul fără să-l consulți în prealabil; nu uita să cumperi noul balsam pentru haine cu parfumul ăla pe care îl aștepta de-un veac; nu-i mai amesteca eșarfele cu cardiganele, încearcă să fii mai ordonată, honey; produse bio, ce nu înțelegi? Îs trei litere! nu te plânge, niciodată, îl faci să devină și mai hipersensibil, atât de sensibil că nici o lună în teambuilding n-o să-l mai facă să se simtă bărbat (poate două!), nu mă întrerupe! nu-l întreba vreodată ”de ce” (de ce?), ohhh, nu trebuie să-l faci să se simtă investigat, fetiță, ascultă! Întrebările tale să fie puse (cu deeeeeoooosebită grijă!), vorbești peste mine, cum spuneam, în așa fel încât să afli ce nevoi are pentru a le duce la împlinire; niciodată, dar niciodată nu te lua de mă-sa, în niciun fel, direct-indirect, în glumă (ce glumă, păsă? când glumim noi despre mă-sa?!), poftim, uite ce spuneam? Am zis niciodată, ÎN NICI UN FEL, nici măcar aici, fie vorba între noi; caută să-l expui la cât mai mulți stimuli pozitivi ”matrimoniali”; arată-l pe Cosmin care ”uite, iubire, ce bine arată de când a zis da, ce ten hidratat, ce cuticule îngrijite are!”, adu-i aminte și de Ionuț la care se uita cu jind când l-a văzut ieșind din salon cu noul hair look, și cât de degajat arăta Vlad cu pantalonașii ăia croiți perfect pe coapse, într-o linie fină care se termina… (pe oușor?), uite de asta ai ajuns unde ai ajuns! care atingea discret glezna; văd că nu mă mai urmărești, încă ceva, dar de la capăt.
Expunere, expunere, expunere, ăștia-s cei trei E! (auzi, de obicei în tehnicile astea cu p-euri, s-uri, adică cu trei-uri, fiecare nu reprezenta altceva?) Ce? Hmm, ei, bine, e o… o tehnică modernă, alternativă: expunerea 1, expunerea 2 și expunerea 3, mulțumită? (mda, zi ce-i cu expunerea!)
Exemplele alea cu Cosmin, Ionuț sau Vlăduț nu ți le-am dat ca să te hăhăi tu de una singură, ele îs un model de expunere, la imitație, draga mea!
Pare că adoră să imite, nu știu cum naiba, știu, toți o facem, Bandura a confirmat-o, dar unora mai că le-ai acorda ”Doctor honoris causa”.
Al doilea E se referă la expunerea în fața stimulilor de învățare din mass-media. Filme, reclame, emisiuni, de divertisment sau… (sau? sau de mai care?), ăăă, emisiuni, documentare (ce documentare, soro?) despre marriage blessing (ți-e jenă și ție, hai, spune-o pe românește! degeaba te ascunzi în spatele limbajului, știi că-i ridicol) ș.a.m.d., ascultă!
Al treilea E înseamnă să-l expui în fața neputinței (a lui, nu?), da, normal că a lui, pentru că tu le poți pe toate, ai uitat? Neputința de aaaa…(nici nu știi cu ce să începi, hai, zi-mi, stau confortabil) de a se autogospodări (îhhh, cooperatisto care ești!), de a avea grijă de cele mai mici lucruri (daaa, da, șosete, chiloți bla-bla), nici chiar atât de superficial, dar hai, da, obiecte de lenjerie intimă (women, tu te auzi? scuze, da, zi-i mai departe); nu, gata, mi-am pierdut cheful, degeaba râzi, neputința lor de a-și gestiona cele mai banale și elementare treburi e și din vina noastră (a femeii arhetipale poate, a mea sigur nu!), în fine, trebuia să fie o chestie serioasă, m-ai făcut să râd prea mult, ori după râs vine plâns.
Citiţi şi Cererea în căsătorie
Iartă-mă! Crezi că ești ridicolă? Nu, draga mea, nu ești ridicolă, ești doar o femeie care nu vrea să fie singură.
Acum lasă-mă să-ți spun și eu ceva: fă, fă orice îți stă în putere, renunță la toate prejudecățile, la toate credințele, stereotipurile, așteptările, la orice nu te ajută să fii cu el, dar, draga mea, dacă nici după toate astea nu țipă plin de extaz înconjurat de prietenii lui… scuze, am încurcat secvența, tu, tu după toate alea dacă nu urli de fericire în fața prietenelor tale, înecată de șiroaiele de lacrimi care-ți curg pe față, vestind lumii că HE said yes (arătându-le totuși inelul, pe care tu singură ți l-ai cumpărat), acum comentezi tu, înseamnă că… draga mea, nu vrea. Nu-l cere, pentru că nu vrea.
Pe Simona o găsiți și aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Mama – în rolul principal al Eroului
Să-ți iubești destinul, chiar și când îți pare un dezastru
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
