Se apropie. Da, sunt doar un număr, bla, bla, nu un prag (poate numai unul psihologic). În fond, dacă e să fim riguroşi, suntem cu nouă luni mai bătrâni decât vârsta pe care credem că o avem. Dar nici despre asta nu e vorba. Dacă tot s-a fixat în mentalul comun că această schimbare de prefix are ceva mai mult decât anterioarele, cum ar arăta lista scurtă a lucrurilor de făcut până la împlinirea vârstei (conform buletinului) de 40 de ani? Iată câteva sugestii pe care vi le prezint la persoana I:
– să încep/continui studiul unei limbi străine (franceza în cazul meu…)
– să vizitez un loc exotic/îndepărtat/spectaculos de pe planetă (Australia sună bine?)
– să mă decid dacă (mai) vreau copil şi să acţionez în consecinţă; nu aş spune că este ultimul tren, însă cred că este ultima vârstă rezonabilă la care maternitatea (încă) nu este o problemă
– să fac public un proiect personal care mă reprezintă (cum ar fi scrierea şi publicarea unei cărţi, de exemplu)
– să fac o schimbare radicală de stil (ce ziceţi de tunsoarea periuţă?)
– să renunţ la cel mai mare viciu (poate fi fumatul, poate fi mâncatul nervos, poate fi shopping-ul compulsiv etc)
– să-mi înfrunt cea mai mare teamă (poate fi frica de înălţime şi atunci trebuie „tratată” cu un salt cu paraşuta)
– să iert omul/oamenii care mi-au greşit cel mai mult
– să-mi cer iertare celor cărora, la rândul meu, le-am greşit (ok, nu mor, dar „trec” în altă vârstă – să o fac, deci, fără poveri inutile)
– să învăţ ceea ce nu am învăţat la vremea sa (poate mersul pe bicicletă, poate şofatul, poate mersul pe role, poate să cânt la pian/chitară, poate să gătesc…)
– să ridic la rang de lege nescrisă a vieţii mele câteva ore pe săptămână pe care să mi le dedic în exclusivitate și alte câteva pe care să le petrec în compania exclusivă a partenerului de viață
– să încep să bifez acele lucruri despre care „ştiu” că trebuie făcute, dar pe care le-am tot amânat – din comoditate sau din frică
– să-mi fac curat în viaţă – oameni, lucruri, amintiri inutile, atitudini greșite, e timpul să vă luaţi zborul!
– să-mi fac niște mofturi, dacă vreți, legate confortul meu atunci când sunt acasă – un fotoliu special pentru citit, care se lasă pe spate puțin și eu stau cu picioarele sprijinite de o pernă care se ridică din telecomandă, sic!, și să fie din piele roșie, un covor ivoar, un ventilator nezgomotos, că nu suport aerul condiționat vara, am să renunț și la plante și o să-mi iau în loc un dezumidificator, pentru că am de gând să călătoresc mai mult, și, țineți-vă bine, un tablou mare cu un cal, am zis!
– în caz că există, să iau odată acea decizie radicală după care tânjesc, asumându-mi consecințele cu fruntea sus
şi…
– să fac bilanţul realizărilor/eşecurilor de până acum (precum cele pe care le facem uneori la sfârşit de an, însă mult mai amplu și serios), iar concluziile să-mi servească drept direcţii pentru următorul… deceniu!
Citiţi şi
“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?
Când știi că ai nevoie de o schimbare în viața ta
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
